Recensamântul amânat pentru 2022 va rezolva, macar în parte, câteva dileme cu care se confrunta demografia din România. Iar dupa ce vom avea rezultatele partiale sau finale, s-ar putea sa ne miram foarte cum de estimarile oficiale ale populatiei rezidente sunt atât de mult supradimensionate în raport cu rezultatele recensamântului. În textul de fata ma voi concentra pe acele surse care genereaza ecartul demografic adesea foarte mare ce apare între datele de la recensamânt si populatia rezidenta estimata (categoria demografica care conteaza în constructia indicatorilor demografici si economici). Am explicat de multe ori în articolele din rubrica Teritorii subiective ce înseamna populatia rezidenta si populatia cu domiciliul (potrivit careia avem un million de locuitori în judet si vreo 400 de mii în municipiul resedinta - date absolut inutile), dar si raporturile dintre acestea, încât am sa ma rezum, din considerente care tin de întinderea textului, doar la prima fraza din definitia primei categorii demografice: populatia rezidenta reprezinta totalitatea persoanelor cu cetatenie româna, straini si fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul României [si pe teritoriul UAT-urilor locale sau judetene - n.r.]. Restul definitiei si observatiile privind încadrarea sau nu a diverselor categorii de populatie în interitorul populatiei rezidente le puteti afla din metadata bazei de date TEMPO a INSSE. Pentru detaliile privind populatia cu domiciliul tot metadata TEMPO va lamureste. De asemenea, va recomand sa cititi si textele lui Ciprian Iftimoaei, aparute tot la sectiunea de Opinii a Ziarului de Iasi. Ce observam dupa recensamintele recente realizate în statele din Sud-Estul Europei? Croatia si Bulgaria si-au publicat deja datele obtinute la recensamintele realizate în 2021. Recensamântul croat a scos la iveala o scadere importanta a populatiei. Cu mai putin de 3,9 milioane de locuitori înregistrati, scaderea fata de recensamântul anterior (2011) a fost de peste 9,25-. Nici un županije (echivalentul judetului) nu a înregistrat crestere demografica. Recensamântul din Bulgaria a scos la iveala o depopulare mai avansata decât cea estimata. Conform acestuia, populatia statului vecin nu mai atinge decât 6,52 milioane de persoane (precizez ca nu sunt datele finale, ce ar putea sa fie mai mari, prin adaugarea unor persoane absente de la domiciliu pentru o perioada mai redusa de 12 luni - lucratori sezonieri sau în termen în strainatate, studenti etc.). Pentru anul 2020, statistica bulgara estima o poplatie de 6,92 de milioane, ceea ce ar înseamna o diferenta între cele doua valori de 400 mii de locuitori (aproape 6- din populatia estimata). La nivelul ultimilor doua recensaminte (2011 si 2021), scaderea e de-a dreptul dramatica - peste 844 mii persoane (11,5-). Vom identifica si noi o subpopulare în România, în raport cu populatia rezidenta estimata în prezent (19.1 mil.), categorie ce continua în linii generale seriile statistice cenzitare, obtinute periodic la recensaminte? Va fi mai mare ecartul relativ între populatia recenzata si cea estimata, în raport cu tarile din zona? E dificil de dat un raspuns la momentul actual, mai ales ca si demografia României e mai complicata decât cea a statelor mentionate. Oricum, daca datele primare de la recensamânt vor înregistra o abatere similara Bulgariei, populatia României va mai fi doar de aproximativ 18 milioane de persoane, cu mai bine de un milion de locuitori mai putin decât estimarile actuale. În primul rând, complexitatea demografica a României e alimentata de migratia formala basarabeana, care gonfleaza statistic populatia cu domiciliul (ce are valori mai mari decât populatia rezidenta, dupa cum am vazut, prezenta de facto în localitate, judet sau la nivel national - acest fapt e specific tarilor de emigratie). „Diavolul se ascunde în detalii” (sau care sunt sursele unui eventual declin si mai accentuat decât cel estimat al populatiei României?). Fara doar si poate, migratia externa sau cea interna (în cazul nivelelor teritoriale inferioare) va fi o sursa de prim ordin în replierea oficiala a numarului de locuitori din România si din UAT-urile sale. Dar aceasta sursa nu e atât de lesne de controlat pe TEMPO. Însa, exista alte doua surse principale de repliere, care pot fi demonstrate cu datele din baza de date. O prima sursa, importanta pentru dimensiunea nivelurilor scalare inferioare nationalului (LAU2 - municipii, orase si comune, NUTS3 - judetele si NUTS2 - regiunile de dezvoltare), e populatia care a obtinut viza de rezidenta pentru ultimul an (12 luni reprezinta valabilitatea acesteia). E lesne de observat ca marile centre universitare vor suferi cele mai agresive replieri în raport cu estimarea actuala, având în vedere faptul ca pâna nu demult cursurile si lucrarile practice s-au desfasurat în principal în online. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca aceste orase au si un numar important de salariti în domeniile IT&Outsourcing, ce au lucrat si pot lucra în continuare în online, în regim de homeworking. În conditiile în care prezenta fizica nu a mai fost obligatorie, s-a produs o diminuare consistenta a numarului de stabiliri cu resedinta (viza de flotant). Iata, Iasul a înregistrat în perioada de dupa recensamântul din 2011 valori ale numarului de stabiliri de resedinta (vezi în TEMPO tabelul POP304B - Stabiliri de resedinta pe judete si localitati - fara semne diacritice!) cuprinse între 15 si 17,7 mii persoane. În 2020, aceasta valoare nu a mai depasit 9,5 mii persoane. Nu prea avem motive sa credem ca situatia va fi alta în anul curent. Cea de-a doua sursa prezenta în TEMPO e indicatorul numarul de nascuti vii, ce influenteaza toate nivelurile scalare (de la national, la local) - vezi tabelul POP201K - Nascuti vii cu resedinta obisnuita in Romania pe judete si localitati (fara semne diacritice). Aceasta categorie de informatii „gonfleaza” populatia rezidenta a localitatilor spre care s-au îndreptat fluxurile de imigranti formali basarabeni, care si-au înregistrat copiii la Oficiile de Stare Civila din România. Si Iasul, alaturi de un numar important de comune din judet, se afla în aceasta categorie. Am ales pentru exemplificare municipiul Vaslui - o localitate de dimensiune medie, capabila sa impresioneze atât prin dimensiunea absoluta, cât si prin constructiile statistice relative, ce vizeaza numarul de nascuti vii. În 2012, an aflat în afara imigratiei majore a basarabenilor, în Vaslui s-au înregistrat 576 de nasteri, iar în 2013, aceasta valoare aproape ca s-a dublat. În 2020, ultimul an pentru care avem date, numarul de nascuti vii s-a triplat în raport cu valoarea din 2012, ajungând la 1703 persoane, majoritatea nefiind de facto locuitori ai Vasluiului. Media anuala pe intervalul 2013-2020 e de peste 1400 de nascuti vii. (Va recomand sa cititi informatiile aferente acestui indicator în metadata TEMPO.) Voi reveni saptamâna viitoare cu informatii detaliate. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
