Colegiul Medicilor din România (CMR) este de parere ca înfiintarea unui corp al expertilor medicali care sa realizeze expertize judiciare în cazurile de malpraxis ar fi de un real folos atâr pacientilor cât si medicilor dar, în mod deosebit, autoritatilor care judeca aceste situatii. În acest context, CMR propune ca medici acreditati din toate specialitatile, care cunosc foarte bine practica medicala, sa ofere expertiza medicala instantelor civile, astfel încât sa lamureasca daca este un caz de malpraxis sau nu. “Spre deosebire de alte domenii, unde expertiza judiciara este realizata de experti independenti acreditati, cea în domeniul malpraxisului este realizata acum de catre serviciile de medicina legala la nivel teritorial si respectiv Institutul National de Medicina Legala. Sistemul actual nu functioneaza si exista întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câtiva ani. În plus, practica CEDO a aratat ca sistemul actual nu asigura independenta expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicina legala fiind direct subordonat autoritatilor din domeniul sanatatii”, se precizeaza în comunicatul CMR. Vor putea face parte din Corpul expertilor doar medicii care îndeplinesc 4 conditii: sunt membri ai CMR, detin gradul profesional de medic primar si au o vechime efectiva si neîntrerupta în specialitate de cel putin 7 ani, nu au fost sanctionati în cauze vizând savârsirea unor abateri disciplinare si nu sunt urmariti penal, trimisi în judecata sau condamnati pentru o fapta în legatura cu profesia medicala. Pe de alta parte, nu pot face parte din Corpul expertilor medicii care detin calitatea de membru al Comisiei superioare de disciplina a CMR, fac parte din Comisia de jurisdictie profesionala a CMR, sunt angajati în cadrul Colegiului Medicilor sau care ocupa o functie în cadrul biroului Consiliului colegiului teritorial sau al Biroului executiv al Consiliului national al CMR. Medicii care fac parte din Corpul expertilor medicali au ca atributie efectuarea expertizelor de specialitate la solicitarea Comisiei de jurisdictie profesionala sau a Comisiei superioare de disciplina ale CMR, în vederea solutionarii dosarelor disciplinare sau a altor lucrari de specialitate. Pentru a elimina orice suspiciune, desemnarea expertilor medicali în cauzele disciplinare se face aleatoriu, prin tragere la sorti. ”Este o idee buna, dar sa nu uitam ca se doreste si o legislatie despre malpraxis si responsabilitatea penala a medicilor ca în Uniunea Europeana. Ceea ce înseamna ca malpraxisul trebuie vazut ca o problema civila care, însa, nu exclude si raspunderea penala. Altminteri, vom discuta despre medicina defensiva, ceea ce înseamna ca medicii nu se vor mai angaja în cazuri care implica curaj, riscuri, terapii inovatoare...Pentru ca în medicina defensiva medicul trebuie sa practice cu buna credinta, competenta si un nivel rezonabil de prudenta”, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, presedintele Colegiului Medicilor Iasi. Practic, CMR considera ca este nevoie de clarificarea conditiilor în care medicul poate raspunde inclusiv penal, pentru a avea o practica judiciara coerenta. Pentru ca în practica judiciara internationala este facuta distinctia dintre o greseala involuntara si încalcarea constienta, voluntara, a normelor de buna practica medicala de catre medic, rezultând forme diferite de raspundere juridica. ”În tarile evoluate, reclamatia pacientului nu se face împotriva medicului ci a spitalului. Si acest lucru este perfect normal, pentru ca institutia si conditiile în care se desfasoara actul medical nu pot fi scoase din ecuatie. De exemplu, daca dvs sunteti nemultumita de un serviciu efectuat de o companie de telefonie mobila, sa spunem, nu reclamati un lucrator, ci institutia în sine pentru ca dvs cu institutia aveti contract si nu cu persoana respectiva. Asa trebuie sa se întâmple si în cazul medicilor. De aceea unitatile medicale platesc un malpraxis institutional. Pacientul cu spitalul semneaza documentele la internare, nu cu o persoana anume. Daca, ulterior, se constata nereguli se face ancheta interna sau, dupa caz, cu expertii despre care am vorbit”, a mai adaugat Conf. Dr. Liviu Oprea. Tocmai de aceea, o alta propunere a CMR este aceea de a îmbunatati sistemul politelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, astfel încât plata despagubirilor materiale si morale pentru pacientii care au suferit prejudicii sa fie preluata în mod real si efectiv de asiguratori în temeiul politei de malpraxis. Colegiul a mai propus, în dezbaterile anterioare, si introducerea posibilitatii unei întelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitenta a politei de malpraxis si pacient, care sa permita despagubirea acestuia înca din faza de pre-litigiu. Aceasta procedura a întelegerii amiabile nu exclude calea de acces la instanta de judecata. “În plus, se impune si întarirea mecanismelor de raspundere disciplinara astfel încât, în cazul greselilor grave sau repetate, de exemplu, sa intervina ridicarea dreptului de practica a medicului pentru a proteja alti pacienti”, mai considera Colegiul.
