Fondul pentru asigurari sociale de sanatate ar putea fi mai mare cu circa 4,8 miliarde lei -aproape 1 miliard de euro-, daca Executivul va elimina scutirile de la plata contributiilor de sanatate pentru angajatii din constructii, agricultura si industria alimentara. Cel putin asa spun statisticile care arata ca în 2022, bugetul total al Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) a fost de 55 miliarde lei (circa 11 miliarde euro), iar scutirile au însemnat încasari mai mici cu 4,8 miliarde lei, ceea ce înseamna aproape 1 miliard de euro. Practic, contributiile de asigurari de sanatate platite de angajati reprezinta principala sursa care alimenteaza acest fond, însa multe categorii de salariati beneficiaza de scutiri care au ca efect reducerea sumelor disponibile pentru Sanatate. Reprezentantii mai multor asociatii de pacienti au solicitat Guvernului eliminarea scutirilor de la plata contributiilor de asigurari sociale de sanatate (CASS), o masura care ar putea aduce circa 1 miliard de euro în plus la FNUASS. ”Toate persoanele cu venituri trebuie sa plateasca asigurari de sanatate, pentru ca toate aceste persoane beneficiaza de asistenta medicala. Este vorba de circa 850.000 de oameni care primesc asistenta medicala în aceleasi coordonate ca si platitorii de asigurari de sanatate, fara ca ei sa plateasca aceasta taxa. Este clar discriminatoriu, cu atât mai mult cu cât, periodic, pacienti platitori de asigurari de sanatate ramân luni de-a rândul fara medicatie sau fara posibilitatea sa faca investigatii, pentru ca nu mai sunt bani. Chiar în aceasta perioada ne-am confruntat cu aceasta situatie. Din punctul meu de vedere sunt scutiri de taxe discriminatorii, pentru voturi politice”, a declarat pentru Ziarul de Iasi Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România dar si presedinte al Aliantei pacientilor cronici din România. Solicitarea de renuntare a Guvernului la aceste facilitati a fost transmisa de Alianta Pacientilor Cronici din România (APCR), Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din România (COPAC), Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA si Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Autoimune (APAA). Demersul asociatiilor de pacienti este cu atât mai importanct cu cât de circa doua luni nu mai sunt bani pentru programele nationale de sanatate si oamenii sunt trimisi acasa din spitale fara tratament. “Programele nationale de sanatate au ramas fara finantare, iar pacientii români au ramas fara medicamente. În ultimele 2 luni, rând pe rând, programele nationale au ramas fara bani. Pacientii cronici sunt trimisi acasa fara tratament si fara nicio alta solutie. Vietile românilor se sting si nimeni nu raspunde pentru toate aceste decese evitabile”, se arata în mesajul transmis de asociatiile pacientilor. Potrivit asociatiilor mentionate, în prezent 884.680 de angajati din constructii, agricultura si industria alimentara nu platesc CASS, scutirea generând încasari lunare mai mici cu circa 400 milioane lei la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. Asociatiile de pacienti au solicitat Guvernului României sa anuleze facilitatile fiscale privind contributia asigurarilor sociale de sanatate acordate unor categorii profesionale, sa îmbunatateasca colectarea sumelor datorate de catre companii la FNUASS si sa creasca alocarea bugetara pentru sanatate la un nivel asemanator cu tarile europene dezvoltate, respectiv peste 9- din PIB. ”Este clar ca avem nevoie de schimbari legislative. Sa speram ca Guvernul va rezolva aceasta problema. Am solicitat sprijin si din partea Uniunii Europene, dar ni s-a spus ca tratatul comun al tarilor europene nu implica Educatia si Sanatatea. Acestea tin de deciziile interne. Uniunea Europeana poate doar recomanda, dar nu poate decide. Dar toata lumea stie ca, atunci când vorbim despre egalitatea de sanse, exista un decalaj de 5-6 ani între România si tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. Noi vorbim mereu de servicii medicale la standarde europene dar, de fapt, ne chinuim sa asiguram, adesea cu sincope, tratamentul necesar supravietuirii”, a mai adaugat Cezar Irimia.
