Uitati-va pe o harta a Europei, politicienilor! Doua convergente naturale majore (Galati si Iasi-Ungheni), ce ar putea eficientiza sistemul de circulatie din partea aceasta a Europei pe vectorul est-vest stau nefolosite si sunt ignorate de proiectele noi de infrastructura de transport terestru (ma refer aici si la cai ferate!) A8 – o autostrada pentru bunastare, dar si una strategica În emisiunea „România de la A la Z” de la Prima News, Sabin Gherman face o afirmatie, deopotriva inedita si interesanta, despre cele doua proiecte de autostrazi ale Moldovei: A7 e o autostrada strategica, iar A8 (Ungheni – Iasi – Târgu Mures) o autostrada pentru bunastare. Într-un sistem de circulatie Est-Vest, deficitar în acest unghi al Europei, pentru ca în jocurile geopolitice ale ultimelor doua secole si ceva s-a dorit o interactiune cât mai modesta între cele doua parti ale dezasamblatei Moldove, aflate în constructii teritoriale distincte si cu strategii diferite, A8 ar reface într-o varianta moderna sistemul de circulatie pe vectorul amintit, sistem de circulatie ce a generat si evolutia teritoriala a statului moldovenesc medieval. Ce ar însemna un sistem de circulatie modern pe vectorul Est-Vest? O integrare economica avansata a Republicii din stânga Prutului în sistemul metateritorial al UE, dar si o crestere importanta a accesibilitatii zonelor de sud si centrale ale Ucrainei la nucleul economic dur european. Ca urmare, acea spunere a lui Sabin Gherman ar trebui corectata: A8 e o autostrada pentru bunastare, dar si una strategica la nivel continental, Moldova, Republica Moldova, dar si zona ucraineana din nordul Marii Negre având pe acest vector cea mai scurta cale catre toate facilitatile economice si infrastructurale ale UE. E valabila si reciproca. Asa ca, pe timp de razboi sau pe timp de pace si reconstructie, Ucraina, dar si tarile ce ajuta acum statul vecin sau vor participa în viitor la reconstructia Ucrainei ar trebui sa fie direct interesate de soarta acestei autostrazi. 3 gauri Doua sau trei foraje lipsa în zona Letcani, ce ar fi trebuit sa fie realizate pe viitorul traseu moldovenesc al autostrazii, risca sa fie buturuga mica ce va întârzia marele proiect. De la Catalin, Irinel si Adrian, membri sau fosti membri ai asociatiilor pro dezvoltare ale Moldovei, am aflat si câteva detalii nelinistitoare despre o întârziere suplimentara de cel putin 2 luni, ce ar putea sa ne coste întregul proiect autorutier. „Primul venit, primul servit” – o strategie neproductiva Gravitatea acestei întârzieri e scoasa în evidenta de catre directorul interimar al CNIR, fostul civic Catalin Urtoi, din spusele caruia întelegem ca singura maniera de a prioritiza finantarea proiectelor de autostrazi continua sa fie, ca si în cazul unor proiecte mai mari sau minuscule anterioare: „primul venit, primul servit” – o strategie neproductiva a autoritatilor centrale analfabete functional (sau poate nu!). În aceste conditii, riscam sa pierdem finantarea pentru un tronson de autostrada (Ungheni-Iasi-intersectie cu A7), care ar trebui sa devina cea mai importanta relatie rutiera a regiunii noastre. Acest tronson A8 va asigura cresterea calitatii vietii si a coeziunii teritoriale a regiunii noastre, prin diminuarea substantiala a distantei-timp dintre toti locuitorii Moldovei apusene catre Iasi, cel mai consolidat centru medical, de învatamânt superior, economic si aeroportuar al regiunii noastre. Nu stiu daca întârzierile sunt proiectate la Bucuresti sau nu. Dar, daca A8 nu va fi realizata, partea asta a Moldovei nu va juca nici un rol important în zona, pentru ca îsi va conserva caracteristica de fundatura (A7 nu ne scoate din acest impas!), în plus, îsi va deteriora si coeziunea teritoriala, atât cât mai e. Pentru ca metropola regionala va fi lasata în afara sistemului rutier de relatii rapide, exista riscul ca fragmentele teritoriale subregionale ale Moldovei sa se reorienteze functional catre Bucuresti, spre care accesibilitatea se va îmbunatati simtitor. Convergenta naturala de la Iasi, razboiul si pacea din Ucraina Calea apei nu e singura care poate facilita exporturile de cereale, asa cum, atunci când va veni si momentul pacii, caile terestre sau relatiile rutiere vor fi mai eficiente în reconstructia Ucrainei. Ca urmare, nu exista nici o alta cale mai eficienta de a sprijini economia de razboi a Ucrainei decât prin sprijinirea si modernizarea infrastructurii terestre de transport dispusa pe vectorul est-vest, extrem de deficitara în România extracarpatica si, mai ales, în Moldova apuseana. Aceeasi situatie e valabila si în cazul perioadei de pace, de reconstructie a Ucrainei. În timp ce ostilitatile din Ucraina distrug capacitatile de transport naval de pe Dunare, ce par a fi ramas sursa principala a exportului de cereale, desi am avea posibilitatea, nu cream alternative viabile la acest sistem de circulatie. Uitati-va pe o harta a Europei, politicienilor! Doua convergente naturale majore (Galati si Iasi-Ungheni), ce ar putea eficientiza sistemul de circulatie din partea aceasta a Europei pe vectorul est-vest stau nefolosite si sunt ignorate de proiectele noi de infrastructura de transport terestru (ma refer aici si la cai ferate!) Galatiul ar avea avantajul portului, dar are si unele dezavantaje: liniile ferate si relatiile rutiere de pe teritoriul fostei URSS au configuratii extrem de complicate. În plus, fâsia de aproximativ un kilometru pe care Republica Moldova o detine la Dunare, la Giurgiulesti, ar putea îngreuna traficul transfrontalier, existând si riscul de a bloca portul basarabean. În schimb, Iasul si Ungheniul, orasul basarabean vecin, reprezinta o mare convergenta naturala, ce poate fi lesne exploatata. Ambele orase sunt bine pozitionate în raport cu reteaua de cai ferate, fiind noduri importante ce ar putea facilita relatiile transcontinentale. Si sistemul rutier ar putea facilita tranzitul de marfuri, dar e necesar sa fie modernizat si completat. La fel stau lucrurile si în cazul cailor ferate, ce au nevoie de o modernizare rapida. În raport cu sistemele nationale de comunicatie terestra, nodul de la Iasi ar asigura cele mai eficiente cai de tranzit ale marfurilor din Ucraina centrala, sudica si estica, zone foarte încercate de ostilitatile actuale. Astfel, orasul nostru poate deveni un punct important de tranzit al cerealelor din regiunile sudice si centrale aflate sub controlul Kievului (Vinita, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Odesa, Nikolaev, Herson) catre statele si catre porturile UE, ce pot facilita exportul (Rijeka, Trieste, Rotterdam, Anvers, Le Havre, Bremen sau Hamburg). Pe timp de pace, conform configuratiilor actuale sau viitoare ale retelelor de transport terestru, tot prin Iasi ar fi cea mai eficienta cale de reconstructie a celor mai afectate teritorii ucrainene. Sa dam autostrazii A8 o sansa! Apropo, proiectele atribuite în maniera „primul venit, primul servit” au adus în peisajul patriei noastre inutilele terenuri de sport în panta. Slava! George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
