Eliberarea, joi, a vedetei americane de baschet Brittney Griner în schimbul traficantului de arme rus Viktor Bout a readus la suprafata o întrebare mai veche: nu cumva schimburile de prizonieri fac mai mult rau decât bine? - scrie Reuters. În plina celebrare a întoarcerii acasa a baschetbalistei Griner, unii critici, inclusiv membri ai Congresului si ai fortelor federale de aplicare a legii, au sustinut ca astfel de schimburi nu fac decât sa încurajeze statele straine sa vizeze cetateni americani pentru a avea o pârghie de influenta asupra Statelor Unite. Familiile celor retinuti în strainatate resping acest argument, spunând ca nu exista dovezi concrete care sa sustina acest lucru si ca guvernul american ar trebui sa se concentreze pe descurajarea si pedepsirea guvernelor care retin sau încarcereaza pe nedrept cetateni americani. Situatia dificila a detinutilor americani din strainatate a capatat vizibilitate dupa arestarea lui Griner în februarie si pe masura ce familiile si-au intensificat eforturile de a-si face cazurile publice, ajungând la concluzia ca anii de diplomatie discreta nu au facut mare lucru pentru a-i aduce înapoi pe cei dragi lor. Detaliile eliberarii lui Griner evidentiaza compromisurile dureroase cu care se confrunta administratia Biden. Dupa luni de negocieri - în urma carora oficialii americani sperau ca atât Brittney Griner, cât si Paul Whelan, un fost puscas marin american acuzat de Moscova de spionaj, vor fi adusi acasa -, Rusia a fost dispusa sa o elibereze doar pe Griner. Acest schimb a însemnat eliberarea din închisoare a lui Viktor Bout, cetatean rus despre care autoritatile americane spun ca este unul dintre cei mai importanti traficanti de arme din lume si care a fost capturat dupa o operatiune laborioasa, care s-a desfasurat la nivel mondial (inclusiv cu implicarea autoritatilor române - n.r.). "Rusii si alte regimuri care iau ostatici cetateni americani nu pot pretinde ca se poate pune semnul egalitatii între Brittney Griner si oameni precum Viktor Bout, asa-numitul Negustor al mortii", a declarat senatorul Bob Menendez, presedintele democrat al Comisiei pentru relatii externe din Senat. "Trebuie sa încetam sa invitam regimurile dictatoriale si ticaloase sa foloseasca americanii de peste hotare ca moneda de schimb", a cerut el. TOT MAI MULTI AMERICANI SUNT DETINUTI PE NEDREPT ÎN STRAINATATE Detentia americanilor în strainatate nu este ceva nou. De la capturarea de catre Uniunea Sovietica a pilotului U-2 Francis Gary Powers, în anii 1960, la criza ostaticilor din Iran din anii 1970 si la încarcerarea de data mai recenta a unor cetateni americani în Coreea de Nord, Iran si China, administratiile de la Washington s-au luptat cu întrebarea daca si când sa negocieze. Problema a devenit acuta, unele guverne parând sa foloseasca detentia arbitrara ca tactica de negociere. Într-un astfel de caz, în 2016, Coreea de Nord l-a retinut pe studentul american Otto Warmbier, în plina disputa pe care o avea cu comunitatea internationala în legatura cu lansarile sale de rachete. Warmbier a murit la doar câteva zile dupa întoarcerea sa în SUA. În acelasi timp, prietenii si familiile detinutilor americani exercita o presiune publica asupra administratiei. Arestarea în februarie a lui Brittney Griner la Moscova sub acuzatia de posesie de cartuse de tigari care contineau ulei de canabis a declansat un val de sustinere din partea fanilor, celebritatilor si politicienilor care au cerut eliberarea ei si au criticat administratia Biden pentru ca nu a facut mai mult. Multe dintre familii sustin ca autoritatile americane ar trebui sa fie dispuse sa negocieze si resping argumentul potrivit caruia schimburile de detinuti încurajeaza diverse tari sa puna mâna pe cetateni americani. "Nu am cunostinta de nicio dovada concreta ca acest lucru va încuraja mai multe luari de ostatici", a declarat Harrison Li, fiul chinezo-americanului Kai Li, detinut de China din 2016. "Si cred ca ceea ce este important de subliniat este ordinul executiv pe care l-a emis presedintele Biden, care este foarte clar în ceea ce priveste furnizarea de masuri proactive si punitive care pot fi aplicate acestor tari", a spus Harrison Li. Joe Biden a semnat în iulie un ordin executiv care autorizeaza agentiile guvernamentale americane sa impuna sanctiuni financiare si alte masuri celor implicati în detentia nejustificata a cetatenilor americani, dar familiile sustin ca nu au vazut o punere în aplicare ferma a ordinului. Statele Unite nu ofera o cifra oficiala cu privire la numarul de cetateni americani detinuti în strainatate, însa Fundatia James W. Foley Legacy, numita asa dupa numele unui jurnalist american rapit si ucis în Siria, afirma ca peste 60 de cetateni americani sunt retinuti pe nedrept în aproximativ 18 tari. O PANTA ALUNECOASA Dincolo de întrebarea daca schimburile de prizonieri încurajeaza de fapt detentia cetatenilor americani, administratia se confrunta si cu critici din partea fortelor de ordine, în rândul carora unii pun la îndoiala întelepciunea de a face schimb cu un condamnat de profil înalt, asa cum era Viktor Bout. "Nu cred ca se poate negocia cu teroristii, este o panta alunecoasa, nu se termina cu bine", a declarat Robert Zachariasiewicz, un fost agent al Administratiei americane pentru Combaterea Drogurilor care facut parte din echipa ce l-a arestat pe Bout. "Am vorbit cu multi oameni din cadrul Departamentului de Justitie, la toate nivelurile. Sunt frustrati, sunt dezamagiti, sunt lipsiti de drepturi", a dezvaluit el. Administratia recunoaste dificultatile. "Negocierile pentru eliberarea detinutilor detinuti pe nedrept sunt adesea foarte dificile - este o realitate. În parte, din cauza pretului care trebuie platit pentru a-i aduce pe americani acasa la cei dragi si în parte, pentru ca rezultatele imediate pot fi considerate nedrepte sau arbitrare", a declarat purtatoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, dupa ce s-a anuntat ca Griner a fost eliberata. Aceste alegeri dificile însemnau ca Washingtonul putea fie sa îl lase pe Paul Whelan în continuare în custodia Rusiei - ceea ce s-a întâmplat - , fie sa se întoarca cu mâinile goale, si fara Griner, si fara Whelan, dupa luni de negocieri. Familia lui Paul Whelan a numit situatia "o catastrofa". "Unde sunt toti acesti oameni cu celelalte solutii pe care le au despre cum sa-i aducem pe americani înapoi?", a întrebat Elizabeth Whelan, sora lui Paul Whelan. "Care este alternativa? Da, este groaznic sa trimitem pe cineva ca Viktor Bout înapoi, cu siguranta, dar asta înseamna ca îi aducem pe americani acasa", a spus ea. RUSIA A CERUT ÎN SCHIMBUL LUI PAUL WHELAN ELIBERAREA UNUI AGENT FSB DETINUT ÎN GERMANIA, CARE A UCIS UN OM ÎN PLINA ZI Rusia a refuzat sa îl elibereze pe Paul Whelan la pachet cu Brittney Griner punând conditia ca un fost colonel din spionajul intern rus, aflat în prezent în custodia Germaniei, sa fie de asemenea eliberat în cadrul schimbului de prizonieri, au declarat pentru CNN oficiali americani. Moscova nu s-a lasat convinsa chiar daca Washingtonul a oferit numele altor câtorva detinuti rusi aflati în SUA pe care americanii erau dispusi sa îi dea la schimb. SUA nu au putut da curs solicitarii Moscovei pentru ca fostul colonel FSB, Vadim Krasikov, executa o condamnare pe viata pentru crima în Germania. CNN relatase înca din luna august ca rusii au cerut ca Vadim Krasikov sa fie eliberat împreuna cu Viktor Bout, în schimbul lui Whelan si Griner, iar pozitia Moscovei se pare ca a ramas inflexibila. Oficialii americani au întrebat discret Berlinul daca ar putea fi dispus sa îl includa pe Krasikov în acest schimb, a declarat pentru CNN o sursa guvernamentala germana de rang înalt. Dar, în cele din urma, SUA nu au reusit sa obtina eliberarea lui Krasikov. Guvernul german nu a fost dispus sa ia în considerare includerea lui Krasikov - care a asasinat un cetatean georgian în plina zi, într-un parc din Berlin, în 2019 - într-un potential schimb de detinuti, a declarat sursa germana. Potrivit surselor CNN, SUA au facut mai multe alte oferte rusilor, pentru a-i determina sa fie de acord sa îl includa si pe Whelan în schimbul de prizonieri. Printre numele vehiculate de SUA s-a numarat cel al lui Aleksandr Vinnik, un cetatean rus extradat în SUA în luna august pentru acuzatii de spalare de bani, piraterie informatica si extorcare de fonduri. De asemenea, SUA s-au oferit sa-l dea la schimb pe Roman Seleznev, un hacker rus condamnat în prezent la 14 ani de închisoare în SUA.
