Medicamentele pentru diabet care favorizeaza si pierderea în greutate, cum ar fi Ozempic de la Novo Nordisk, devenit favoritul celebritatilor si investitorilor, sunt studiate acum pentru a vedea daca pot ajuta si unele dintre tulburari cerebrale cel mai greu de tratat, inclusiv boala Alzheimer, relateaza Reuters. Medicamentele de diabet, de la Ozempic pâna la vechii piloni ai tratamentului acestei boli, precum insulina si metformin, par sa actioneze si asupra unor deficiente ale sistemului metabolic implicate în boala Alzheimer, inclusiv asupra proteinei numite amiloid si asupra inflamatiei, spun cercetatorii. Speranta este ca îmbunatatirea utilizarii glucozei si reducerea inflamatiei în întregul organism - inclusiv în creier - ar putea încetini progresia unor boli debilitante precum Alzheimer si Parkinson. Mai multi oameni de stiinta intervievati de Reuters au subliniat ca tot mai multe cercetari sustin testarea medicamentelor pentru diabet împotriva bolilor neurodegenerative. Rezultatele sunt la ani distanta, iar succesul este incert. Dar interesul a fost stimulat de datele pozitive recente ale unor medicamentele pentru Alzheimer dezvoltate de companiile Eisai Co Ltd împreuna cu partenerul Biogen si de Eli Lilly and Co, care au demonstrat ca îndepartarea placilor lipicioase de amiloid acumulate în creier poate încetini declinul cognitiv cauzat de aceasta boala fatala care distruge mintile umane. Aceste succese au venit dupa zeci de ani de rezultate dezamagitoare, care i-au facut pe multi sa puna la îndoiala validitatea teoriei ca amiloida ar trebui sa stea la baza conceperii majoritatii medicamentelor experimentale pentru Alzheimer. Dr. Suzanne Craft, profesor de gerontologie si medicina geriatrica la Facultatea de Medicina a Universitatii Wake Forest din Carolina de Nord, a tinut un discurs la o influenta reuniune stiintifica pe tema Alzheimer, la sfârsitul anului trecut, vorbind despre necesitatea de a testa tratamente precum medicamentele pentru diabet pentru a reduce progresia bolii Alzheimer. De atunci, spune ea, a fost abordata de companiile farmaceutice într-un ritm din ce în ce mai accelerat, iar în prezent desfasoara un studiu privind Alzheimer care evalueaza insulina intranazala în combinatie cu un alt medicament pentru diabet. Ideea este ca tratamentele pentru diabet ar putea amplifica beneficiile clinice ale medicamentelor anti-amiloidiene si ar putea duce la o stabilizare completa sau chiar la o oarecare recuperare la pacientii cu Alzheimer, a explicat dr. Suzanne Craft. "Ce fac acesti agenti si ce face insulina? Aceasta joaca un rol în regenerare. Si asta este ceea ce trebuie sa se întâmple. Având în vedere rolul sau în modularea functiei imunitare, aceasta poate împiedica amiloidul sa continue sa se acumuleze", este prezumtia de la care pleaca dr. Craft. CE ESTE GLP-1 Spre deosebire de medicamentele mai vechi care nu mai sunt brevetate, cum ar fi metforminul, exista un stimulent comercial pentru a testa tratamente mai noi cum ar fi antagonistii GLP-1 (peptida-1 asemanatoare glucagonului este un hormon fiziologic, cu multiple actiuni în reglarea glicemiei si apetitului si cu efecte asupra sistemului cardiovascular. Actiuni ce tin de reglarea glicemiei si al apetitului sunt mediate în mod specific prin receptorii GLP-1 de la nivelul pancreasului si creierului - n.r.) Este o clasa de medicamente în plina expansiune, dominata în prezent de Ozempic - cunoscut din punct de vedere chimic sub numele de semaglutid - si de Mounjaro de la Lilly, dar sunt si alti jucatori de pe piata medicamentelor care lucreaza la circa zece potentiale noi tratamente. Patru companii care produc medicamente pentru GLP-1, inclusiv doi mari producatori de medicamente, spun ca urmaresc rezultatele studiilor care testeaza medicamentul Novo Nordisk în cazul bolii Alzheimer. Ivan Koychev, neuropsihiatru consultant la Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust, conduce un studiu de testare a semaglutidei cu scopul de a stopa primele modificari în creierul persoanelor cu risc de a dezvolta Alzheimer. GLP-1 reprezinta principalul sau obiectiv, deoarece - explica el - exista "bune dovezi epidemiologice ca este legat de un risc mai mic de dementa, dar prezinta un risc mult mai mic de efecte secundare grave decât terapiile de eliminare a amiloidului". Terapiile anti-amiloidice comporta riscul unei inflamatii periculoase a creierului. CE AR ÎNSEMNA PENTRU PIATA MEDICAMENTELOR Orice succes ar putea duce la o mare rasplata. Dementa afecteaza peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial, iar piata medicamentelor pentru Alzheimer este de asteptat sa creasca la 9,4 miliarde de dolari pâna în 2028, iar cea pentru Parkinson la 6,6 miliarde de dolari, potrivit furnizorului de date farmaceutice Citeline. În ciuda potentialului lor împotriva Alzheimer, cercetarile timpurii au dat rezultate mixte, a avertizat Hannah Churchill, manager de comunicare în domeniul cercetarii la Societatea Alzheimer. "Merita cu siguranta sa fie urmarit, dar este dificil de stiut daca este un lider în acest stadiu", a spus ea. Novo Nordisk a început în 2021 doua studii care au testat semaglutida - vânduta, de asemenea, pentru pierderea în greutate, sub numele de Wegovy - în cazul a mii de pacienti cu Alzheimer timpuriu. Rezultatele sunt asteptate pâna în 2025, deoarece este nevoie de ani pentru a arata un efect asupra acestei afectiuni progresive. Producatorul danez de medicamente a refuzat sa faca orice comentarii pentru acest articol, mentioneaza Reuters. TOTI OCHII SUNT PE STUDIUL DE LA NOVO NORDISK "Toata lumea asteapta sa vada ce ar putea arata acest lucru. Investitorii vor ca altcineva sa îsi asume primul riscul în Alzheimer, precum Novo", a declarat Ted Dawson, profesor de neurologie la Universitatea John Hopkins si cofondator al Neuraly, care are de asemenea un medicament experimental GLP-1. Lilly a declarat pentru Reuters ca urmareste îndeaproape acest studiu. Pfizer, care are de asemenea medicamente experimentale GLP-1, este de asemenea cu ochii pe Novo. Companiile mai mici, inclusiv Neuraly, cu sediul în SUA, si Kariya Pharmaceuticals, cu sediul în Danemarca, au declarat ca evalueaza medicamente GLP-1 experimentale împotriva bolii Parkinson si ar putea lua în considerare trecerea la Alzheimer, în cazul în care studiul Novo da rezultate. STUDIILE PENTRU PARKINSON AR PUTEA DURA MAI PUTIN Studiile privind Parkinson tind sa dureze mai putin timp si ar putea necesita mai putini pacienti, deoarece este mai usor sa se evalueze impactul asupra caracteristicilor functiei motorii a bolii pentru a întelege daca tratamentele aduc beneficii creierului. Wassilios Meissner, seful departamentului de neurologie pentru boli neurodegenerative de la Spitalul Universitar din Bordeaux, este implicat într-un studiu în stadiu intermediar privind boala Parkinson, care testeaza GLP-1 lixisenatida de la Sanofi. Meissner a declarat ca cercetarile post-mortem ale creierului pacientilor cu Alzheimer si Parkinson arata ca semnalizarea insulinei este afectata. "Asta înseamna ca aceste cai care ofera sprijin creierului sunt disfunctionale. Asa ca oamenii au început sa se întrebe daca nu cumva ar putea exista un interes pentru antidiabetice în tratamentul acestor tulburari", a aratat el.
