Pe masura ce proiectele prevazute în Programele Nationale de Dezvoltare Locala se apropie de finalizare, încep sa vina banii din al treilea program de acest fel, numit „Anghel Saligny“. Astfel, bugetul national pentru anul viitor înca mai aloca 763 de milioane de lei pentru ultimele proiecte din PNDL I (lansat în 2015) si 3,79 de miliarde de lei pentru PNDL II (anuntat în 2017) - credite de angajament si credite bugetare. Cele 50 de miliarde de lei promise pentru Programul National de Investitii „Anghel Saligny“ apar sub forma creditelor de angajament în bugetul pe 2022. Primii bani, 300 de milioane, sunt asteptati sa intre efectiv în bugetele administratiilor locale odata cu aprobarea listei de proiecte si intrarea lor în procedurile obisnuite de licitatie si executie. Odata cu selectia proiectelor câstigatoare, mingea trece exclusiv în terenul administratiilor locale. De remarcat ca înca se mai fac alocari pentru obiectivele finalizate cu întârziere din primul program de acest fel, PNDL I. Trei pe un loc Programul National de Investitii vizeaza acum exclusiv modernizarea drumurilor si a retelelor de apa si canalizare. Perioada de înscriere a solicitarilor a fost 23 septembrie - 8 noiembrie 2021, cele 50 de miliarde de lei alocate s-au dovedit de aproape 3 ori mai putin decât valoarea însumata a cererilor. Potrivit ministrului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, fiecare comuna, oras, municipiu, judet si sector are alocata o suma minima. „Dorim, astfel, sa asiguram dezvoltarea echilibrata a României si o finantare corecta, care nu depinde de culoarea politica a primarului“, a promis ministrul, lasând însa o portita deschisa eventualelor controverse viitoare: „daca cererea de finantare a fost depusa corect“. Sunt si 81 de primarii care au scapat de emotii: nu au depus proiecte. Dar ele înseamna doar 2,5 la suta din totalul unitatilor administrativ-teritoriale. Din Iasi, toate cele 98 de primarii plus Consiliul Judetean s-au înscris în competitie. Însa ministrul Dezvoltarii a lasat sa se înteleaga ca cele 81 ar viza proiecte privind retele de distributie a gazelor, o etapa ulterioara a Programului „Anghel Saligny“. Cere, dar ti se va da? Suma totala a cererilor de finantare este de 137,59 de miliarde de lei. Din judetul Iasi au venit solicitari de 3,7 miliarde de lei, volum care ne plaseaza într-un Top 10 - dupa Bucuresti, care ar vrea 9,7 miliarde de lei, Timis, 5 miliarde, si Bihor, 4,87 miliarde - si umar la umar cu Suceava, Clujul si Neamtul. De altfel, din Neamt vine cea mai „grea“ solicitare de finantare: 1,42 miliarde de lei pentru un proiect integrat de modernizare, consolidare si reabilitare de drumuri si poduri care asigura conectarea la reteaua europeana de transport TEN-T. Ar urma Bucurestiul, cu o cerere de 1,34 miliarde pentru reabilitarea mai multor bulevarde, si Sibiul, cu 1,24 miliarde de lei solicitati pentru varianta ocolitoare sud. Dar Capitala mai este prezenta în lista cu doua cereri identice, în valoare de 784,3 de milioane de lei fiecare, pentru modernizarea unei axe rutiere. Daca este vorba de un artificiu, si nu de o greseala, asta înseamna un total de 1,57 miliarde de lei - mai mult decât a cerut judetul Braila, care s-ar multumi cu proiecte de 1,43 miliarde de lei Topul proiectelor iesene De la Iasi, cel mai scump proiect înscris pentru finantare prin Programul „Anghel Saligny“ vine de la Consiliul Judetean. CJ a pregatit o lista cu 14 astfel de solicitari, cea mai mare fiind pentru mo - dernizarea a aproape 42 de kilometri din DJ 208 care strabate partea apuseana a judetului de la sud la nord, respectiv de la limita judetului Neamt la granita cu Suceava, prin Mircesti-Halaucesti-Luncasi-CozmestiStolniceni Prajescu-Valea Seaca-Heci-LespeziBuda. Al doilea proiect ca valoare solicitata, cu autor tot CJ, 85 de milioane de lei, vizeaza modernizarea a 11,5 km din DJ 280 pe traseul Strunga (DN 28)- Habasesti-Bratulesti-Hândresti-Oteleni - limita judetului Neamt - Piscu Rusului-Zece PrajiniDagâta-Balusesti - limita judetului Vaslui. Cu o valoare similara, urmeaza refacerea drumului spre Vaslui, 25,6 km pe DJ 248 între intersectia cu Centura Iasi (Lunca Cetatuii) si Scânteia - limita judetului vecin. Cu 63 de milioane, CJ spera sa modernizeze 10,4 km pe DJ 282A între Popricani si Larga Jijia, iar cu 56 de milioane de lei, 7,6 km pe DJ 249D între Cristesti si Tutora (drumul accidentat pe unde sunt transportate deseurile din tot judetul). Rediu cere cel mai mult dintre comune Cea mai mare finantare solicitata de o comuna ieseana, 55,6 milioane de lei, ar fi pentru extinderea retelelor de apa si canalizare în Rediu - care mai cere 41 de milioane de lei pentru un proiect similar. Si comuna Popesti asteapta o finantare de 55 de milioane, tot pentru retele de apa si canalizare, în vreme ce Tiganasi a cerut în acelasi scop 53,5 milioane. Cei de la Aroneanu si-au facut planuri sa-si modernizeze drumuri de interes local cu ceva mai mult de 51,5 milioane de lei. De la Primaria Iasi, cea mai consistenta finantare este asteptata pentru reparatii capitale la infrastructura Pasajului Socola, 37,3 milioane de lei. Cine vrea si cine nu vrea bani Dintre unitatile administrativ-teritoriale din judet, Consiliul Judetean încearca sa prinda 707 milioane de lei din 14 solicitari depuse, Primaria Iasi a cerut 126 de milioane de lei pentru 22 de proiecte, iar Primaria Rediu, 123 de milioane împartite în 8 solicitari. Urmeaza în ordine Schitu Duca, 92,5 milioane pentru 4 proiecte, si Prisacani, 77,26 milioane de lei pentru 3 proiecte. La capatul celalalt al clasamentului se afla comunele Dobrovat, cu 3,67 de milioane de lei (pentru modernizarea unor drumuri satesti), Mogosesti-Siret, cu 3,84 de milioane de lei, Mogosesti si Ruginoasa, cu ceva mai putin de 4 milioane de lei fiecare. Toate aceste comune au depus câte o singura cerere de finantare. În PNDL II, Iasului i-au revenit 831,25 milioane de lei, adica de 4,5 ori mai putin decât suma totala solicitata acum. Cu sase ani în urma, prin PNDL I, pentru Iasi au fost acceptate la finantare proiecte în valoare totala de 647,8 milioane de lei, de aproape 6 ori mai putin decât s-a cerut acum.
