Anul începe cu sarbatoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini, considerat "pazitor de duhuri rele”. În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, traditia spune este bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Traditia populara mai spune ca ai noroc daca prima persoana care intra în casa pe 1 ianuarie este barbat. Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut în Pont în jurul anului 329 si a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379. Provenea dintr-o familie crestina binecunoscuta - tatal sau, Sfântul Vasile cel Batrân, a fost un renumit învatator în Pont, iar sora sa, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinti. Sfântul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol si la Atena, remarcându-se înca de tânar prin profunde cunostinte în filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, care îl aprecia deosebit de mult, îl încurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca. În cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înfiinteaza o manastire pe malul Irisului. Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice si de aceea Sfântul Vasile este considerat parintele monahismului oriental. În anul 370, Sfântul Vasile a fost ales episcop al Cezareii. În aceasta înalta functie, el era totodata Mitropolit al Cappadociei si Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani, Mediterana, Marea Egee si pâna la Eufrat. A depus eforturi sustinute pentru organizarea bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punând un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor. O mare atentie a acordat Sfântul Vasile saracilor si celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales în asezamântul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada. Acest asezamânt a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei înfometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala îsi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru îngrijire. Sfântul Vasile a murit în anul 379, iar la înmormântarea sa au participat multi crestini, evrei, pagâni, localnici si straini, ca dovada a popularitatii sale. Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul. Sfântul Vasile a scris câteva carti împotriva lui Eunomius si a arianismului în general, în care apara teza Trinitatii. În "De Spiritu Sancto", Sf. Vasile trateaza chestiunea Sfântului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfânt. El a scris de asemenea un mare numar de lucrari exegetice despre Psalmi, Isaia si Iov, 24 de predici si a tinut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie si 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice. Numele Vasile este foarte raspândit în toata lumea crestina. Acesta provine din grecescul "basileios”, care la rândul lui înseamna "rege”, "împarat”, "bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. Obiceiuri si traditii Exista multe obiceiuri si superstitii legate de prima zi din noul an, în care se sarbatoreste Sfântul Vasile cel Mare. Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, "pazitor de duhurile rele”, astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice. În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Daca în ziua de Sfântul Vasile, dupa ce te speli pe fata, te stergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat si sanatos în tot anul. Totodata, daca dormi de Sfântul Vasile, risti sa fii lenes tot anul. În traditia populara se spune ca aduce noroc daca prima persoana care intra în casa de 1 ianuarie este barbat. Se mai spune ca, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie sa fiarba un cap de porc, pentru a avea un an bogat. Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om sa ia în mâna unealta cu care lucreaza în timpul anului si s-o mânuiasca de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an. Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune ca e bine sa se bea mult vin, pentru ca atât cât vom bea, tot asa vom avea si sânge în obraji. Alte superstitii sunt legate de vreme. Conform traditiei populare, cum e ziua de Anul Nou, asa va fi tot anul: daca ninge, va fi un an îmbelsugat, iar daca e senin, oamenii vor fi sanatosi tot restul anului. Traditia populara mai spune ca de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, sa-si pun un gând bun, ca sa le mearga bine tot anul. La trecerea dintre ani si pe 1 ianuarie copiii obisnuiesc sa mearga cu sorcova din casa în casa, pentru a le ura oamenilor bogatie si sanatate. Desi sorcova era confectionata, la început, din ramurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este facuta din hârtie colorata si beteala. "Semanatul”, "Plugusorul”, "Plugul cel Mare” sau "Vasilica” sunt alte texte cu care se ureaza în prima zi din an. Astfel, exista obiceiul sa se colinde cu o capatâna de porc împodobita cu panglici si margele, traditie numita "Colindul cu Vasilica”. Dupa terminarea colindatului, acestia se strâng la o cârciuma, iar mai târziu gatesc capatâna. La tara exista obiceiul dezlegarii anului, când tinerii colinda prin sat si fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune ca asa sunt alungate duhurile rele. Tot la tara, fetele nemaritate obisnuiesc sa construiasca punti din doua crengute de mar dulce, de care leaga busuioc, o para de argint cu fir de ata rosu, un inel, o batista si un sir de margele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, daca puntea este plina de bruma, fata se va casatori cu un barbat bogat, iar daca puntea nu are bruma, atunci se va casatori cu unul sarac. Se spune ca Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu sa îi dea o zi, astfel ca i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguta de busuioc la toarta unui clopotel si i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea exista obiceiul de a ura de 1 ianuarie.
