O organizatie civica încearca de un an sa obtina date despre amenajamentele silvice din padurea Bârnova-Repedea. A câstigat la Tribunal si urmeaza Curtea de Apel. Societatea civila scoate informatii de la institutiile publice doar cu clestele. De aproape un an, Asociatia Platforma Reset încearca sa obtina de la Directia Silvica informatii referitoare la padurea Bârnova-Repedea. Cazul a ajuns în instanta, pentru ca administratorii padurilor iesene au facut tot posibilul sa nu raspunda solicitarii. Anul trecut, Platforma Reset a fost una dintre cele mai vehemente asociatii civile dintre cele care au protestat fata de amenajamentele silvice ce permit exploatarea padurii de 12.000 ha din marginea Iasului. În plângerea adresata Tribunalului, reprezentantii Platformei Reset afirma ca în decembrie 2020, au solicitat prin e-mail Directiei Silvice informatii cu privire la amenajamentele silvice stabilite pentru padurea Bârnova-Repedea, începând cu 1978. În lipsa unui raspuns, asociatia a trimis dupa aproape trei saptamâni, o reclamatie administrativa pe ambele adrese de e-mail ale Directiei. Nici la aceste e-mail-uri, asociatia nu a primit vreun raspuns ori o confirmare de primire. În aceste conditii, Platforma Reset a dat în judecata Directia Silvica, cerând instantei obligarea institutiei la furnizarea informatiilor. În replica, reprezentantii Directiei au afirmat ca nu primisera în decembrie 2020 nicio solicitare din partea Platformei Reset. Ajunsese doar, pe 4 ianuarie, reclamatia administrativa, care ar fi fost înregistrata oficial. Dupa 10 zile a fost constituita o comisie de analiza care a decis respingerea reclamatiei, ca neîntemeiata. Verificarile ulterioare ale compartimentului IT din cadrul Directiei nu identificasera niciun mail primit în decembrie de la Platforma Reset. Oficialii ieseni aflasera de solicitarea asociatiei abia în ianuarie, odata cu primirea reclamatiei. Ei au reprosat asociatiei faptul ca s-ar fi grabit sa depuna plângerea în instanta înca înainte de a primi raspunsul la reclamatia administrativa. Argumentele Directiei Silvice au fost respinse de magistratii Tribunalului. Chiar daca în decembrie nu ar fi primit, într-adevar, nicio solicitare pe e-mail, institutia aflase de continutul acesteia cel târziu în ianuarie, când primise reclamatia. În aceasta era detaliata solicitarea initiala. Deci, Directia stia ce i se solicita si putea acum sa furnizeze informatiile publice cerute de asociatie. În plus, Platforma Reset depusese dovezi în instanta ca trimisese mail-urile înca din decembrie. „Daca pârâtul a invocat faptul ca nu a primit prima cerere, nu acelasi lucru se poate spune despre cererea din 04.01.2021 care putea si trebuia sa fie calificata drept o noua cerere de comunicare a informatiilor de interes public. Practic, aceasta cerere are o dubla natura juridica: pe de o parte natura unei reclamatii administrative, iar pe de alta parte natura unei cereri de comunicare informatii de interes public, având în vedere continutul sau. Mai mult, instanta observa ca la data de 18.01.2021, reclamanta a solicitat din nou comunicarea informatiilor de interes public mentionate în reclamatie într-un termen rezonabil, de maxim 10 zile, precizând ca este dispusa sa renunte la cererea de chemare în judecata în situatia în care pârâta se va conforma, aceasta din urma ramânând însa în pasivitate”, au precizat judecatorii, remarcând practic ca Directia Silvica s-a încapatânat sa nu raspunda la solicitare. Ca urmare, Tribunalul a admis cererea în judecata formulata de Platforma Reset, obligând Directia Silvica sa ofere detaliile cerute despre padurea Bârnova-Repedea. Nici de aceasta data, Directia nu s-a conformat. A contestat sentinta, cazul intrând joi pe rolul Curtii de Apel.
