Scoala, parintii si societatea par, în multe situatii, inadecvate pentru tinerele generatii de copii, elevi si studenti din ziua de astazi. Generatia Z, copiii nascuti între 1997 si 2012, sunt urmasii milenialilor, care s-au nascut între 1981 - 1996. Nativi digital, citesc mai putine carti decât parintii lor, au un nivel de atentie extrem de scurt si asta stârneste îngrijorarea tuturor. Ei urmeaza generatiei milenialilor, care au fost primii si singurii adulti caracterizati în Collins English Dictionary’s, înca din 2016, ca fiind „generatia fulg de nea” - „snowflake generation”. Caracteristica principala este ca sunt mai putin rezistenti la realitate atunci când sunt decuplati din digital si mai înclinati spre a fi ofensati si suparati decât oricare alta generatie. O caracteristica însa exista constant pe linia copiilor nascuti dupa anii 1990, cu precadere în România: parintii s-au preocupat mai mult de confortul lor ca niciodata. De aceea, „Ziarul de Iasi” a vorbit cu psihologi, profesori si specialisti în educatie pentru a raspunde la mai multe întrebari: sunt mai cocolositi copiii de astazi fata de generatia parintilor acestora? Este un lucru mai bun sau mai rau? Care e responsabilitatea scolii în acest caz si cum ne putem adapta? Psiholog Monica Ciolan: „Într-adevar, generatiile actuale sunt mai cocolosite, aleg calea mai usoara” Parintii multora dintre copiii si tinerii adulti de astazi au avut studentia în ultimii ani din comunism, o perioada cu multe dificultati pentru familii. Asteptarile si bucuriile în copilarie erau altele, iar tinerii erau mult mai dispusi sa accepte compromisuri. De exemplu, studentii care veneau sa studieze la universitatile din Iasi începeau sa îsi amenajeze camerele de camin aproape de la zero în unele cazuri. Dadeau cu var, schimbau ferestre crapate, întareau paturile si dulapurile existente, iar iarna se încalzeau de multe ori cu resouri improvizate. Monica Ciolan, psiholog la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” din Iasi (UMF), spune ca a remarcat, treptat, ca generatiile actuale de studenti care îi calca pragul cabinetului au asteptari ca lucrurile sa fie din ce în ce mai simple. „Chiar aveam sesiuni de consiliere profesionale cu studenti de medicina din anul VI, discutam despre ce ar vrea sa îsi aleaga, ca specializare. Toti spuneau ca vor sa lucreze undeva unde nu este un mediu profesional cu stres. Bun, dar esti medic, iar apoi vine si placerea de a lucra. Ei aleg pragmatic niste optiuni si nu dubleaza cu ce le-ar placea sa faca, chiar daca e mai greu decât varianta comoda si usoara. Au aceste asteptari pentru ca au resurse mai facile la îndemâna si as spune ca, da, într-adevar, generatiile actuale sunt mai cocolosite”, a declarat psihologul Monica Ciolan. Aceasta a mai remarcat în rândul studentilor si faptul ca a scazut atentia la detalii si argumenteaza ca parintii de astazi trebuie sa îi îndrepte pe copii, de la vârste destul de mici, spre activitati care sa le creasca capacitatea de atentie, concentrare si rabdare. „Am multi parinti care vin si la cabinetul meu privat si spun ca au copii care nu mai au rabdare mai mult de 10-15 minute. Creierul e bombardat de stimuli doar «scrollând». Noi, adultii, ne mintim ca urmarim doar lucruri utile, de care avem nevoie, dar e acelasi proces: creierul vede o bucata de articol, de melodie, nu ramânem concentrati si focusati”, a mai spus medicul. Adolescentii de astazi devin adulti la 24 de ani Dar, în final, este mai bine sau mai rau ca generatiile tinere de astazi sunt mai cocolosite? Psihologul Monica Ciolan spune ca nu toate lucrurile sunt negative. Tinerii evolueaza si ard etape mai usor, au acces la mai multe informatii, sunt mai deschisi catre schimbari si catre experiente noi, pot capata încredere mai usor în abilitatile lor. Însa este nesanatoasa dependenta de resursele externe, crede specialistul. „Este ca atunci când se strica semaforul si soferii nu mai stiu indicatoarele si cui sa dea prioritate. E un haos total. Cam asa sunt si ei: daca le luam resursele, accesul la tehnologie, internetul, nu mai stiu ce sa faca cu timpul. Marea lor majoritate se plictiseste foarte usor, pentru ca având o larga paleta de optiuni si neconcentrându-si atentia pe câteva lucruri, ei trec de la un hobby la altul si ramân epuizati, nu mai stiu ce sa faca. Daca ar fi sa pun în balanta... mai degraba e disfunctionala povestea aceasta decât sa fie sanatoasa”, a precizat Monica Ciolan. Aceasta a exemplificat ca în SUA, spre exemplu, sunt studii realizate pe tinerii adulti de astazi care demonstreaza ca vârsta adolescentei s-a prelungit pâna spre 24 de ani. S-a trecut de la o societate în care tinerii se mutau de la 16 ani din casa parinteasca, aveau joburi fiindca voiau sa fie pe picioarele lor, spre una în care acestia stau foarte mult cu parintii, se pierd în tehnologie si nu se preocupa sa fie independenti financiari. Specialistul spune ca este o problema care se accentueaza, pe care nu o întâlnea atât de des când a intrat pentru prima data în profesie. Copiii care nu se mai joaca „în spatele blocului” au o retea internationala de prieteni virtuali, îsi dezvolta cunostintele de limbi straine, cele multiculturale, de utilizare a tehnologiei. În acelasi timp sunt afectati puternic în ceea ce priveste alimentatia, cu episoade de anorexie, sunt nehotarâti, lipsiti de vointa, cu o anxietate sociala din ce în ce mai ridicata. „Dar noi, când eram copii, oricât de timizi am fi fost, interactionând direct cu altii reuseam sa ne împrietenim, ne jucam cu ce gaseam si mergeam mai departe”, a conchis psihologul. Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei: „în digital, ai nevoie doar de un avatar ca sa scrii ce delir vrei tu” Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, profesor universitar al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde conduce si Centrul de Psihologie COGNITROM, a explicat pentru „Ziarul de Iasi” ca nu doar copiii din România sunt mai cocolositi, ci este un fenomen „extrem de raspândit”. Profesorul îl ataseaza în special tarilor bogate din Europa de Vest si îi numeste pe acesti copii ca facând parte din generatia „snowflakes”. „Sunt generatia care a trait destul de multa vreme într-un mediu digital, nu unul real. Daca voiati sa va jucati în copilarie, va îmbracati, va încaltati, stateati în frig; acum poti sa stai sa te joci în pijama în pat. Sunt copiii care au stat vreme îndelungata în lumi mai prietenoase, mai putin aspre, decât lumea reala”, a explicat prof.dr. Mircea Miclea. Acesta spune ca generatia acestor copii si tineri are mai multe caracteristici legate de acest mediu digital pe care, practic, s-a construit. Una dintre cele mai mari probleme tine de interactiunile care sunt create în acest mediu, care nu sunt directe, fata în fata, unde ar putea fi mai cenzurate, în care conteaza si privirea, si gesturile. „Comunicarea mediata de tehnologie este mult mai redusa. Ai nevoie de un avatar ca sa scrii ce delir vrei tu, iar comunicarea lor este nu este atât de supusa cenzurii din partea egoului celuilalt. Apoi, majoritatea interactiunilor sunt cu colegi de aceeasi generatie, iar asta încetineste dezvoltarea. Înainte, când terminai liceul, majoritatea persoanelor intrau direct într-o zona a muncii, iar interactiunile erau cu cei mai în vârsta si acesta era o accelerare în maturizare”, a adaugat prof.dr. Mircea Miclea. Dependenta de tehnologie duce la depresie si anxietate atunci când loveste realitatea În literatura de specialitate, spune expertul, comportamentul acesta de dezvoltare mai greoaie se numeste „emerging adulthood”, o zona de trecere dinspre adolescenta spre vârsta adulta, care este mai protejata din cauza atitudinii parintilor si a mediului în care au trait acesti copii. Viitorul nu este neaparat negru, spune profesorul: acesti copii îsi vor crea lumea dupa chipul si asemanarea lor, tot mai digitalizata, în care vor predomina mediile digitale. Dar sunt unele aspecte care au tinut de dezvoltarea personala dintotdeauna si care, împinse în zona digitala, nu se vor putea dezvolta si vor da nastere la persoane din ce în ce mai inadecvate, care vor cadea în depresie si vor fi dominate de anxietate. „Lumea reala ramâne cea mai importanta si trebuie sa te adaptezi la ea. Leadershipul nu se dezvolta prin interactiunea cu interfete, ci cu oameni reali. Rezolvarea de conflicte si negocierea, la fel, au loc în lumea reala. Înca suntem la momentul în care resursele din lumea reala sunt cele care conteaza cel mai mult, nu elixirurile, punctele si like-urile sau ce alte recompense exista în mediul digital. Adaptarea la lumea reala este esentiala”, a punctat prof.dr. Mircea Miclea. Acesta spune ca ne aflam deja într-o lume puternic transformata si ofera ca exemplu faptul ca incidenta depresiei a scazut de la 27 de ani, în medie, la 17 ani. Pune aceasta schimbare chiar pe lipsa de adaptare invocata la lumea reala. „Am citit într-un numar din «The Economist»: aceasta generatie care e ultra-centrata pe sine seamana foarte mult din punct de vedere al comportamentului cu generatiile oamenilor bogati din alte perioade. Cred ca remarca este corecta”. Neculai Seghedin, prorector Politehnica: „nostalgia fata de vremurile si scoala de altadata este periculoasa” Unde se integreaza scoala în aceasta schimbare completa a generatiilor de tineri, împinsa de petrecerea de mai mult timp în mediul digital? Prof.dr. Neculai Eugen Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi (TUIASI), spune ca nostalgia fata de „vremurile si scoala de altadata” este periculoasa, iar grija parintilor fata de copii nu s-a modificat, doar s-a adaptat vremurilor. „Erau copiii trimisi la cules struguri cu norma pe zi, unii spun ca era frumos, altii ca vorbim de copii exploatati. Oamenii au perceptii diferite. Dar nu difera, indiferent de societate, sentimentul de protectie al parintilor. Înainte era fata de o societate ostila, o lume în care trebuia sa te comporti într-un fel în casa si alt fel afara, când copiii trebuiau sa fie duplicitari si nu puteau spune ce gândeau afara sau la scoala. Acum, protectia se manifesta asupra unor pericole care vin dinspre societate, fel si fel de tentatii, care pot sa devieze copiii”, a explicat prof.dr. Neculai Seghedin. Acesta considera ca relatia dintre scoala si elevi, dar si studenti, era mult mai rigida în trecut fiindca normele erau foarte ferme. Profesorul spune ca este greu sa explici acum unui student ca puteai, pe vremuri, sa repeti anul sau sa fii exmatriculat fiindca nu promovai un colocviu sau o verificare pe parcurs. „Era un examen de admitere inuman de dur, care ne-a facut sa avem si astazi cei mai putini oameni cu facultate din Europa. Când am intrat dupa 1990 într-o scoala, la votare, am avut un soc: ce frumoase sunt scolile acum, cât de primitoare, clase în culori pastelate, cu desene ale copiilor. Pe vremea mea scolile aveau aceleasi lambriuri verzi, pe pereti erau reproduceri de picturi, cu coltul rosu cu lozincile de rigoare”, spune prof.dr. Neculai Seghedin. Nu putem compara copiii de astazi cu cei de acum 100 de ani si nici nu trebuie Copiii de astazi poate nu stiu ceea ce stiau cei de acum 30-40 de ani, spune profesorul, dar au alte notiuni, sunt mai adaptati la lumea întreaga, nu doar la cea din jurul lor. Prof.dr. Neculai Seghedin crede ca este o eroare sa cerem copiilor de astazi sa stie ce stiau cei de acum o generatie, iar aici ar trebui sa tina de adaptarea scolii. „Daca ne raportam la elevii si studentii de acum 100 de ani, acestia stiau greaca veche, latina, dialogurile lui Platon erau conditii esentiale pentru a fi intelectual, si daca ne uitam la generatia noastra, a profesorilor de astazi, bineînteles ca si aici lucrurile sunt cu totul diferite. Sunt alte orizonturi culturale, alte valori la care se raporteaza lumea si este firesc: lucrurile evolueaza, cunostintele pe care le dobândesc tinerii sunt altele. Este cumva firesc ca scoala sa fie mereu nemultumita, fiindca impune standarde ridicate, dar lumea de astazi merge înainte datorita unor tineri si a altora care au fost cândva tineri, sunt doar sisteme diferite de referinta. Noi suntem aceeasi oameni, dar sistemele sunt diferite”, a precizat prof.dr. Neculai Seghedin. Profesorul Mircea Nedea: „daca cineva are un obiectiv sa faca din absolventii nostri niste inculti, si-l atinge” La polul opus priveste lucrurile profesorul Mircea Nedea, cunoscut în Iasi pentru ca pregateste, alaturi de sotia sa si un grup de cadre didactice pasionate, tineri fara posibilitati pentru a putea sustine examenul de admitere la Facultatea de Medicina Generala de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” din Iasi. Profesorul Nedea este extrem de critic: spune ca sistemul de învatamânt este la pamânt, iar scolile scot pe banda rulanta analfabeti functionali. „Copii de la liceele de elita nu pot traduce un text din limba româna în limba româna. Asta este gravitatea, este o realitate crunta si devine din ce în ce mai acuta. Problema este sistemul de învatamânt lasat în paragina, fara dotare, fara calificari, unde profesorii tineri nu sunt adusi la zi cu metodele moderne de educatie. Este dezastru, marea tragedie a învatamântului. Daca cineva are un obiectiv sa faca din absolventii nostri niste inculti, si-l atinge”, a spus profesorul Mircea Nedea. Acesta a explicat ca a disparut din scoli notiunea de repetent, chiar si cea de corigent, toata lumea promoveaza, totul arata bine din exterior. Dascalul spune ca o parte din vina poate fi atribuita si felului în care societatea de astazi se raporteaza la copii. A remarcat ca, de multe ori, copiii din medii defavorizate care veneau la proiect erau mai ambitiosi si altfel se tineau de carte decât altii pe care îi întâlnea la orele tinute la liceu. „Calitatea umana este alta. Eu as face asa, daca as putea: i-as trimite pe toti copiii într-o saracie lucie, cum faceau domnitorii, regii si împaratii. Îsi trimiteau feciorii la ucenicie, oriunde, si ciobani îi faceau, nu conta. Pentru a cunoaste realitatea. Ma întâlnesc cu copiii din proiect si observ ca sunt maturi, seriosi, sentimentali. Cei care cresc într-o saracie lucie sunt oameni asezati, seriosi, te poti baza pe ei. Nu as spune ca ceilalti nu sunt formati, dar nu au aceleasi calitati umane. Ajung la 25-27 de ani cu o maturitate si gândire asezata, fara meschinarii si mizerii, sunt oameni sinceri, de calitate”, a punctat profesorul Mircea Nedea.
