Cu zece ani în urma începea sa se puna în miscare cel mai mare proiect al Iasului de la acea vreme, unul menit sa lege orasul si regiunea din jur cu lumea. Pâna atunci, administratia judetului nu a parut interesata de o deschidere spre Europa. De altfel, cine avea de mers spre Vest putea sa o faca în microbuze, autocare, ori sa ia un avion din Bucuresti. De pe Aeroportul Iasi, abia odata cu intrarea României în Uniunea Europeana, au început sa zboare mai mult de 100 de mii de oameni pe an. În celelalte mari orase, traficul de pasageri era deja mult mai mare - triplu la Cluj-Napoca si de sapte ori la Timisoara. De altfel, cele doua aerogari din vestul tarii au atins milionul de pasageri în 2010. Iasului i-au mai trebuit sapte ani pentru aceasta performanta, si asta doar dupa extinderea din anii 2013-2015, prin câteva proiecte finantate de UE. Acum, Iasul este al doilea aeroport ca trafic din afara Capitalei, dupa cel din Cluj. O realizare care, fara îndoiala, în lipsa unei autostrazi, al carei orizont este undeva dupa 2030, a schimbat fara doar si poate legatura Iasului cu lumea occidentala, a modificat radical în judet industrii întregi, a propulsat domeniul IT, care nu avea nevoie de autostrada de asfalt, fiindu-i suficienta cea aeriana, într-unul de top în tara. Dar, mai concret, a schimbat efectiv viata iesenilor. Unii spun astazi ca totul la Aeroportul iesean a fost facut în graba, fara o viziune pentru investitiile ulterioare. Dar decalajul era deja urias fata de celelalte centre universitare, iar timpul nu mai avea rabdare, vorba lui Marin Preda. Cu banii din vistieria Consiliului Judetean, recuperati apoi printr-un amplu proiect POIM finantat de Uniunea Europeana, a început în vara lui 2013 construirea noii piste în lungime de 2.400 de metri. Cea anterioara avea doar 1.800 de metri, ceea ce facea ca multe companii sa evite Iasul. De altfel, orice aterizare aici era cu emotii, din cauza frânelor puse din scurt de piloti. Cum se dubleaza traficul de pasageri de la un an la altul În toiul lucrarilor demarate din banii CJ Iasi, a fost depusa si cererea de finantare pentru suma de 56,7 milioane de euro (pista, terminal de pasageri, platforma si cale de rulare). În februarie 2014, proiectul a fost declarat eligibil de catre Autoritatea de Management a Programului Operational Sectorial-Transport, cu posibilitatea recuperarii investitiilor din bani locali facute deja. O mare realizare, la acea vreme. Dupa înca trei luni, aplicatia a fost trimisa la Bruxelles, de unde în nici 24 de ore a venit comunicatul de admisibilitate: finantarea era asigurata prin Programul Operational Infrastructura Mare. Luati prin surprindere de viteza europenilor, cei de la Consiliul Judetean au formulat abia în august, imediat dupa zborul inaugural, prima cerere de rambursare a platilor efectuate. În anul urmator, a fost construit si dat în folosinta si noul terminalul de pasageri, destinat exclusiv curselor externe, T3. Capacitatea de procesare a aerogarii a crescut la peste 500 de persoane pe ora, echivalentul a trei curse cu avioane Airbus care ar fi sosit sau decolat la intervale de câteva minute. Rezultatele s-au vazut imediat: pista noua a crescut numarul de pasageri de la 232.000 în 2013 la 382.000 în 2015. Iar finalizarea celui de-al treilea terminal a majorat fluxul cu peste 100-: 882.000 de calatori în 2016. Iar cifrele aveau sa nu se opreasca aici. Primele industrii avantajate Trendul s-a mentinut pâna în 2019, când a devenit clar ca e nevoie de o noua extindere a infrastructurii. Orasul s-a schimbat, oamenii au început sa vina si sa plece în numar tot mai mare, iar Bacaul si Suceava s-au molipsit si, în scurt timp, si-au modernizat si ele aeroporturile. Accentul pus pe dezvoltarea aerogarilor din regiune are un motiv comun: lipsa unei infrastructuri moderne de transport rutier, dar si numarul tot mai mare de cetateni din zona care voiau sa circule rapid în Europa si înapoi în tara. Aceasta pe lânga numarul tot mai mare de straini cu investitii sau interese aici. „Aeroportul modernizat a însemnat un input si un impuls major pentru dezvoltarea întregului mediu de afaceri iesean, sustinut de motorul universitatilor, al mediului academic si universitar. Daca vorbim de exemplu de firmele care au domeniu de activitate organizarea de evenimente - si toata industria pe orizontala legata de acest cod CAEN - cifra lor de afaceri a crescut de circa patru ori în primii trei ani dupa ce Aeroportul Iasi a devenit operational la un nivel corespunzator”, ne-a spus Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi. Nu-i destul. Cum ajungi la Aeroport? Mai mult, pentru o buna perioada de timp, „Aeroportul a atras pasageri din toata regiunea si de peste Prut, adica a deservit mai mult decât Iasul, Zona Metropolitana si judetul, adresându-se întregii regiuni. Dar, ca sa-si pastreze pozitia de lider regional, aerogara are strict nevoie de o dezvoltare a infrastructurii - ma refer la cresterea numarului de legaturi aeriene si la extinderea facilitatilor de îmbarcare-debarcare a pasagerilor, adica a terminalelor”, a adaugat presedintele CCI. Dar, a subliniat el, ca sa putem vorbi de cresterea numarului de pasageri si de deschiderea unui terminal de marfa, trebuie sa vorbim de accesul pe infrastructura rutiera - „care în acest moment este dramatica”. Drumul spre Aeroportul Iasi, desi mentinut în conditii bune, este sinuos si destul de greu practicabil pentru masinile mari. Pâna la realizarea altor doua drumuri - unul spre oras si unul care va face legatura cu viitoarea Autostrada A8 - autobuzele si autovehiculele de aprovizionare care merg la Centrul de mentenanta a avioanelor deschis de Aerostar în capatul platformei de stationare a aeronavelor nu se pot deplasa cu mai mult de 30 km/h. O investitie atrage alte investitii Industriile IT si outsourcing sunt cele mai avantajate de existenta unui aeroport cu o capacitate mare de procesare a pasagerilor, este de parere George Turcanasu, lector dr. la Facultatea de Geografie a Universitatii „Al.I. Cuza”. Este vorba de câteva zeci de mii de angajati, pentru care, mai departe, a fost nevoie de construirea si amenajarea mai multor spatii de birouri. „Avem un pol de talente mai mare”, apreciaza George Turcanasu avantajul centrului universitar sprijinit de poarta aeriana catre lume. Dincolo de deplasarile în interes de serviciu, exista si partea turistica a calatoriilor aero - de la cursele charter de vara, la excursiile de tip city-break. Membru activ al Miscarii pentru Dezvoltarea Moldovei, asociatie civica pro-autostrada, George Turcanasu atrage atentia ca, odata realizata A8, numarul zborurilor va tinde sa scada în lipsa unei reconfigurari a destinatiilor. Noul director al aerogarii promite mai mult „La fel ca în mediul privat, oferta de servicii publice în administratie trebuie sa urmareasca atent cererea pietei, sa anticipeze tendintele si sa se adapteze la schimbari. Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2013-2015, când a început un nou push de investitii la aeroport. Ce efect a avut asupra iesenilor? Este evident ca, prin dezvoltarea de rute noi, a crescut mobilitatea, s-au scurtat distantele, s-a dezvoltat turismul de outgoing, Iasul a devenit mult mai accesibil pentru interese economice investitionale, aeroportul surmontând un handicap de zeci de ore de condus. Din 2016 pâna azi, 5,7 milioane de oameni au trecut prin Aeroport. Anul trecut, au fost 21 de destinatii internationale, asigurând iesenilor conectivitate directa spre cele mai importante capitale europene si destinatii turistice din 10 tari”, a sintetizat directorul aerogarii iesene ultimii zece ani. Practic, procesul de extindere a Aeroportului Iasi este unul dintre principalele ingrediente din reteta dezvoltarii economice a judetului si regiunii, spune Romeo Vatra, actualul sef al Aerogarii. Prin noul terminal T4, cu o capacitate de peste 3 milioane de pasageri pe an, finantat si el din fonduri europene si aflat acum în procedura de atribuire a contractului, „vom contribui, din nou, într-un context economic favorabil, la cresterea calitatii vietii locuitorilor judetului si Regiunii de Nord-Est”, promite directorul general al Aerportului Iasi. Daca va fi asa, vom vedea: cifrele de pâna acum ne dau însa motive sa fim optimisti. Legaturi cu 15 tari, pe trei continente Lista tarilor si destinatiilor unde se poate ajunge pe calea aerului de la Iasi. Cursele de mai jos se adauga celor 3-4 curse zilnice interne Iasi - Bucuresti: Italia: Bari, Bergamo, Bologna, Catania, Roma (Ciampino), Torino si Venetia (Treviso) Grecia: Santorini, Skiathos si Heraklion (sezoniere) Marea Britanie: Londra (Luton si Heathrow), Liverpool si Birmingham Germania: Dortmund si Frankfurt Spania: Barcelona, Madrid Austria: Viena Danemarca: Billund Belgia: Bruxelles (Charleroi) Olanda: Eindhoven Cipru: Larnaca Franta: Paris (Beauvais) Israel: Tel Aviv Egipt: Hurghada (sezoniera) Irlanda: Dublin Turcia: Antalya (sezoniera)
