Europa s-ar putea confrunta cu o criza energetica si mai acuta anul viitor, dupa ce va utiliza rezervele de gaze naturale pentru a trece de frigul acestei ierni, a declarat miercuri seful Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), în timp ce UE cauta modalitati de a atenua criza, transmite Reuters. Tarile europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90- din capacitatea lor, dupa ce Rusia a taiat livrarile de gaze ca raspuns la sanctiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina. Preturile gazelor, care au crescut în lunile de dupa invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurta durata, deoarece tarile concureaza pentru a cumpara gaze naturale lichefiate (GNL) si alte alternative la livrarile de gaze prin conductele rusesti. Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeana ia în considerare un plafon al pretului gazelor, o problema care a divizat blocul de 27 de natiuni, deoarece unele tari se tem ca ar putea îngreuna asigurarea aprovizionarii. ”Cu depozitele de gaze pline în proportie de aproape de 90-, Europa va supravietui iernii viitoare cu doar câteva vânatai, atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, director general al AIE. Adevaratele provocari cu care se confrunta Europa, care în trecut se baza pe Rusia pentru aproximativ 40- din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele trebuie reumplute, dupa ce cererea mare din timpul iernii le va epuizatâ la 25--30-. ”Iarna aceasta este dificila, dar iarna viitoare poate fi foarte dificila”, a spus Birol jurnalistilor din Finlanda. Guvernele europene au luat masuri pentru a proteja consumatorii de impactul preturilor mai mari si, miercuri, Germania a declarat ca va subventiona facturile pentru energie de anul viitor platind putin sub 13 miliarde de euro pentru tarifele de utilizare percepute de cele patru companii care gestioneaza retele de transport de înalta tensiune. Tarifele fac parte din facturile de energie electrica, reprezentând aproximativ 10- din costurile totale pentru clientii cu amanuntul si o treime pentru companiile industriale din sectoare precum otelul sau produsele chimice. Interventia Berlinului stabilizeaza tarifele, care altfel ar fi crescut de trei ori, având în vedere preturile angro mari ale energiei si costurile operationale în crestere ale operatorilor de rtele, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck. Pâna la izbucnirea razboiului din Ucraina, la sfârsitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltica, care se întinde din Rusia pâna în Germania, a fost una dintre principalele surse de gaze ale Europei de Vest. Nord Stream 1 cuprinde doua conducte separate, la fel ca si Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaze, dar nu i s-a permis niciodata sa livreze în Europa, deoarece Germania a suspendat autorizatia chiar înainte ca Rusia sa invadeze Ucraina pe 24 februarie. Trei dintre cele patru conducte au fost dezactivate de ceea ce Occidentul si Rusia spun ca a fost sabotaj care a cauzat scurgeri uriase, iar autoritatile daneze au spus ca a patra a fost depresurizata marti. SABOTAJ? Presedintele Vladimir Putin a învinuit vineri Statele Unite si pe aliatii lor, acuzatii respinse de Washington. Rusia a condamnat ceea ce a numit teorii ”prostesti” din Occident, potrivit carora a sabotat conductele prin explozii, saptamâna trecuta. Kremlinul a declarat miercuri ca Rusia trebuie sa participe la investigatiile asupra incidentelor, în timp ce unul dintre aliatii lui Putin a spus ca si-a amintit de atacurile efectuate de Agentia Centrala de Informatii a SUA asupra infrastructurii petroliere din Nicaragua, în 1983. La rândul ei, sefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ca tarile UE trebuie sa îsi îmbunatateasca protectia infrastructurii critice prin efectuarea de teste de stres si prin utilizarea supravegherii prin satelit, pentru a detecta potentialele amenintari. Ea a vorbit în Parlamentul European înaintea reuniunii liderilor celor 27 de tari UE, vineri, la Praga, când acestia vor dezbate planul UE de plafonare a preturilor. Detaliile nu au fost înca elaborate, dar ideea are sprijinul majoritatii tarilor care o vad ca pe o modalitate de a face fata inflatiei. Cu toate acestea, s-a confruntat cu opozitia din partea Germaniei, Danemarcei si Tarilor de Jos, care îsi exprima îngrijorarea ca va îngreuna asigurarea aprovizionarii. Von der Leyen a spus în discursul sau ca tarile ar trebui sa înceapa, de asemenea, sa cumpere gaze în comun pentru a evita ca statele membre ale UE sa liciteze unele împotriva altora pe pietele mondiale si sa duca la preturi si mai mari. Tensiunile anterioare de pe piata gazelor s-au diminuat, deoarece compania energetica rusa Gazprom a reluat miercuri exporturile de gaze catre Italia prin Austria, dupa ce a rezolvat o problema legata de garantii care a dus la suspendarea livrarilor în weekend. Cu toate acestea, viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat miercuri ca Rusia ar putea reduce productia de petrol pentru a compensa efectele negative ale plafoanelor de pret impuse de Occident din cauza actiunilor Moscovei în Ucraina. Planul de plafonare a preturilor agreat de Grupul celor sapte natiuni bogate ale lumii cere tarilor participante sa refuze asigurari, finantari, serviciil de brokeraj, navigatie si alte servicii pentru marfurile petroliere cu preturi peste un plafonul de pret pentru titei si produse petroliere, care nu a fost înca stabilit.
