În cadrul dezbaterilor publice lansate de catre Colegiul Medicilor pe tema gestionarii greselilor medicale în România, care au continuat astazi în Aula Alexandru Braescu a Universitatii de Medicina si Farmacie “Grigore T.Popa” din Iasi, participantii au discutat o serie de propuneri menite sa introduca posibilitatea întelegerii amiabile între medic, societatea de asigurare emitenta a politei de malpraxis si pacient si sa permita despagubirea acestuia înca din faza de pre-litigiu, fara ca acest lucru sa excluda calea de acces la instanta de judecata. „În partea de pre-litigiu, propunem introducerea unei noi proceduri prin care un expert medical independent sa stabileasca daca este malpraxis sau nu si în baza acestei expertize medicale pacientul sa poata fi despagubit fara a apela neaparat la instanta de judecata si fara ca medicul sa apara ca pârât într-un dosar civil. De asemenea, propunem ca si în fata instantei de judecata, expertiza sa fie facuta de un expert medical independent si nu de Institutul de Medicina Legala”, spune Nicoleta Popescu, avocat al Colegiului Medicilor din România. O alta propunere este ca într-un dosar civil de malpraxis medicul sa aiba calitatea de “intervenient fortat”, calitatea de pârât fiind preluata de asigurator care va plati si despagubirile. „Cu totii am cazut de acord, în dezbaterile precedente, asupra unui aspect important: în cazul în care o greseala medicala a cauzat suferinta sau un prejudiciu pacientului, acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensatii financiare pentru repararea suferintei cauzate. Propunerile discutate astazi, in mod special introducerea unei cai de întelegere amiabila între medic, asigurator si pacient, în caz de malpraxis, pot sa elimine multe din blocajele existente în sistem si sa permita despagubirea mai rapida a pacientilor care au suferit prejudicii în urma unui act de malpraxis. "În plus, analiza conduitei profesionale a medicului poate duce la sanctiuni disciplinare din partea Colegiului Medicilor din România, care pot ajunge pâna la retragerea dreptului de libera practica. Clarificarea conditiilor în care medicul poate raspunde chiar si penal pentru deciziile sale este deopotriva necesara pentru îndrumarea practicii judiciare in acest sens.", considera Prof. Dr. Daniel Coriu, presedintele Colegiului Medicilor din România. Colegiul Medicilor din România a demarat pe data de 2 noiembrie anul trecut o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentantilor presei, asociatiilor de pacienti, societatii civile si sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discutie deficientele sistemului de gestionare a greselii medicale în România. În cadrul primei dezbateri desfasurate la Bucuresti, participantii au subliniat importanta raportarii voluntare si analizei detaliate a greselilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor si a îmbunatati calitatea actului medical. Reprezentantii Colegiului Medicilor au declarat ca pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensatii financiare în cazul în care o greseala medicala i-a cauzat o suferinta sau un prejudiciu pacientului. În acest sens, sunt necesare modificari legislative care sa permita o solutionare mult mai rapida a dosarelor de raspundere civila în caz de malpraxis. În plus, se impune si întarirea mecanismelor de raspundere disciplinara astfel încât, în cazul greselilor grave sau repetate, de exemplu, sa intervina ridicarea dreptului de practica a medicului pentru a proteja alti pacienti. În scopul eficientizarii mecanismului de raspundere civila, reprezentantii Colegiului Medicilor au propus în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie de la Timisoara înfiintarea unui corp al expertilor medicali care sa realizeze expertiza judiciara. Medici acreditati din toate specialitatile si care cunosc foarte bine practica medicala, acestia vor oferi expertiza medicala instantelor civile astfel încât sa lamureasca daca este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciara este realizata de experti independenti acreditati, cea în domeniul malpraxisului este realizata acum de catre serviciile de medicina legala la nivel teritorial si respectiv Institutul National de Medicina Legala. Sistemul actual nu functioneaza si exista întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câtiva ani. În plus, practica CEDO a aratat ca sistemul actual nu asigura independenta expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicina legala fiind direct subordonat autoritatilor din domeniul sanatatii. O alta propunere discutata în cadrul dezbaterilor s-a referit la îmbunatatirea sistemului politelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis astfel încât plata despagubirilor materiale si morale pentru pacientii care au suferit prejudicii sa fie preluata în mod real si efectiv de asiguratori în temeiul politei de malpraxis. Nu în ultimul rând, în cadrul dezbaterilor de la Cluj Napoca, participantii au luat în discutie - pentru o practica judiciara coerenta - necesitatea clarificarii conditiilor în care medicul poate raspunde inclusiv penal. În acest Andrei Nanu, seful Disciplinei „Elemente juridice medicale si malpraxis” de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti a subliniat faptul ca în practica judiciara internationala este facuta, de exemplu, distinctia dintre o greseala involuntara si încalcarea constienta, voluntara a normelor de buna practica medicala de catre medic, rezultând forme diferite de raspundere juridica. Dezbaterile vor continua la finalul lunii februarie la Craiova. Colegiul Medicilor din România îsi exprima speranta ca prin solutiile identificate în cadrul acestor evenimente sa contribuie la o mai buna aliniere a sistemului medical românesc la practicile internationale, cresterea calitatii actului medical si gradului de satisfactie a pacientilor.
