Având în vedere faptul ca în plan local aeroportul reprezinta singurul reper de infrastructura ce ne cupleaza cât de cât eficient la sistemele economice european si mondial, am considerat necesar sa reflectam putin la noua stare de fapt a aeroportului iesean si la noul context continental, national si regional în care acesta evolueaza. Optiunea a fost alimentata si de faptul ca aeroportul va mai fi multi ani, dupa cum se vede treaba în evolutia (sau, mai degraba, stagnarea) marilor proiecte de infrastructura terestra de transport, reperul fundamental al dinamicii economice în plan local si regional. În saptamâna ce tocmai s-a scurs de la ultimul text, au fost oferite catre public câteva date ce vizeaza dinamica traficului de pasageri de pe aeroporturile României pentru prima jumatate a anului curent. Aceste date au fost preluate cu promptitudine si popularizate de catre canalele media nationale, dar si locale (Apix.ro, Ziarul de Iasi). Sursa initiala a fost Asociatia Aeroporturilor din România. Având în vedere faptul ca în plan local aeroportul reprezinta singurul reper de infrastructura ce ne cupleaza cât de cât eficient la sistemele economice european si mondial, am considerat necesar sa reflectam putin la noua stare de fapt a aeroportului iesean si la noul context continental, national si regional în care acesta evolueaza. Optiunea a fost alimentata si de faptul ca aeroportul va mai fi multi ani, dupa cum se vede treaba în evolutia (sau, mai degraba, stagnarea) marilor proiecte de infrastructura terestra de transport, reperul fundamental al dinamicii economice în plan local si regional. Si nu exagerez când ridic stacheta la un nivel scalar superior localului, pentru ca Iasul va ramâne înca multe decenii singurul oras din Moldova capabil sa recompuna la un nivel superior structurile teritoriale mult prea judetenizate ale regiunii noastre. O relativa prosperitate a marelui oras se va reflecta pozitiv si asupra prosperitatii regionale. Cresterea numarului de salariati si a indicatorilor economici din plan local din ultimul deceniu s-a realizat mai ales în cadrul unor domenii (dificil de separat în structura actuala a codurilor CAEN) din zona industrilor creative, IT-ului si a domeniilor outsourcing, ce acumuleaza la nivelul Iasului mai bine de 30 de mii de salariati (vezi seria Despre orasele creative ale României). Si toate aceste domenii necesita relatii rapide cu exteriorul. Cred ca sunt suficiente motive pentru ca autoritatile noastre sa se concentreze cât mai rapid pe dezvoltarea aeroportului iesean. * Mobilitatea populatiei a fost unul dintre cele mai afectate domenii social-economice la nivel mondial în urma pandemiei, iar modul de transport aerian, ce asigura deplasarea pe distante mari si foarte mari, s-a aflat cu siguranta în topul replierii în 2020. La nivel continental, din perspectiva traficului, cele mai afectate aeroporturi au fost cele specializate pe traficul de tip charter, ce deserversc zonele turistice, în primul rând, cele litorale. Replierea turismului, activitate considerata neesentiala în timp de pandemie, a dus la o diminuare dramatica a traficului (între 70 si 90-) în aeroporturi precum: Burgas, Split, Zadar, Varna, Larnaca, Malaga, Chania etc. Capitalele si marele metropole, cu o structura a traficului mai echilibrata, au avut parte de replieri ceva mai reduse decât cele din categoria anterioara (55-75 -), ceva mai rezistente fiind aeroporturile metropolelor din statele cu dimensiuni mari, unde traficul intern important a imprimat o oarecare rezilienta, în raport cu cel international afectat de numeroasele restrictii. Acest fapt a dus chiar la schimbarea topului european al marilor aeroporturi, noul aeroport al Istanbului si Paris - Charles de Gaulle instalându-se pe primele doua pozitii. În ceea ce priveste aeroporturile secundare la nivel national, pe fondul scaderii generalizate, avem o panoplie extrem de diversa de evolutii. În estul Europei, exista o categorie ceva mai rezistenta a aeroporturilor ce deservesc zonele de emigratie activa, unde scaderea a fost de aproximativ 45-65-. Este foarte posibil ca aceste aeroporturi sa nu fi atins potentialul de trafic aerian al zonei deservite, dar a existat si o miscare de retur a emigrantilor. În 2020, ierarhia celor 13 aeroporturi din România ce au curse regulate s-a modificat în raport cu anul 2019, doar în zona mediana. Suceava (189 mii pasageri, 430 mii - în 2019) a surclasat Craiova si Bacaul. Ultimul aeroport a fost câteva luni închis pentru lucrari de modernizare si de refacere a pistei. Top 5 a ramas acelasi; Bucuresti-Otopeni (sub 4,5 milioane de pasageri; 14,7 milioane - în 2019), Cluj (899 mii pasageri; 2,9 milioane - în 2019), Timisoara (470 mii; aproape 1,6 milioane - în 2019), Iasi (468 mii; putin peste 1,3 milioane) si Sibiu (228 mii; 744 mii). În primul semestru al anului în curs, Top 4 a ramas neschimbat: Bucuresti-Otopeni a înregistrat un trafic de peste 1,9 milioane de pasageri, Clujul a ajuns la 385 mii pasageri, iar Timisoara si Iasi se afla cu 161,2, respectiv 157,8 mii pasageri, pe urmatoarele pozitii. Raportându-ne la restul României, Moldova e relativ mobila. Bacaul (102,4 mii pasageri) a intrat pe locul al V-lea (de pe pozitia a VII-a - în 2019), iar Salcea-Suceava (65 mii), pe locul al VI-lea (de pe al VIII-lea). Foarte probabil, e vorba de cresterea relativa în structura numarului de pasageri a traficului etnic (emigranti, în primul rând). Ecartul dintre traficul de pe aeroportul iesean si cele din Bacau si Suceava s-a redus simtitor. Din perspectiva structurii traficului, în acest prim semestru al anului 2021, dupa numarul de pasageri externi, Iasul se claseaza pe locul al III-lea, dupa Bucuresti si Cluj, iar Bacaul pe locul al IV-lea, ambele aeroporturi moldovene devansând Timisoara. Din perspectiva numarului de curse saptamânale, aeroportul iesean se situeaza pe primul loc între aeroporturile regiunii, cu 210 curse (decolari si aterizari) în saptamâna 10.08-16.08, dintre care 198 curse regulate (inclusiv cele sezoniere) si 12 curse charter. Desi din punctul de vedere al numarului de destinatii, Iasul a recuperat (locul al III-lea în prezent la nivel national, dupa Bucuresti si Cluj), ajungând în linii mari la o situatie asemanatoare perioadei de dinainte de pandemie (25 destinatii deservite de curse regulate si 4 destinatii charter), înca se afla departe din punctul de vedere al frecventei zborurilor de perioada 2017-2019. În lunile august (pe aeroporturile românesti, august e cea mai aglomerata luna) din perioada amintita existau peste 260 de decolari si aterizari ale curselor regulate. Daca se mentine evolutia relativa din luna iulie (când aeroportul din Iasi a avut un trafic de 88 mii pasageri - 2/3 din numarul de pasageri al lunii iulie a anului 2019), aeroportul iesean are posibilitatea de a se situa la finalul anului 2021 undeva la aproximativ 620 de mii de pasageri, iar în 2022 sa treaca din nou de 1 milion de pasageri (tinând cont si de noile curse anuntate de Blue Air). Despre situatia celorlalte aeroporturi moldovene vom vorbi într-un text viitor. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
