Studiile paleontologice sunt si au fost un adevarat subiect de interes pentru specialistii acestei stiinte, atât de pe teritoriul României, cât si din întreaga lume. Pentru Dumitru-Daniel Badea, un doctorand al Facultatii de Geografie din Iasi, paleontologia a devenit o adevarata pasiune, careia îi dedica destul de mult timp pentru a fi multumit de reusitele acestui domeniu. Dumitru-Daniel Badea urmeaza sa-si sustina la vara teza de doctorat, în care prezinta ce descoperiri paleontologice a facut în toti anii de studiu. Astfel, o inedita colectie de microvertebrate fosile a fost deja donata la Muzeul de Istorie Naturala din Iasi. “Înca din anul I de facultate, în vara anului 2015, am fost unul dintre studentii Departamentului de Geologie din Iasi care a participat la o practica de teren, timp de 11 zile, cu scopul de a colecta un schelet partial de mamut, stramos al elefantilor de astazi. Scheletul se afla si astazi la Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad. Acesta a fost momentul în care am decis ca voi urma tainele paleontologiei pentru studiile de licenta, master si în prezent doctorat. Cum descoperirile paleontologice de mari dimensiuni erau deja cunoscute, într-o oarecare masura, în partea de nord-est a României, am decis, împreuna cu domnul profesor Bogdan-Gabriel Ratoi, sa abordez un subiect mai putin cunoscut, si anume microvertebratele fosile”, a declarat acesta. Cum au fost descoperite microvertebratele fosile În lucrarea sa, Dumitru-Daniel s-a concentrat pe studiul microvertebratelor fosile ce au evoluat în Miocenul Superior de pe Platforma Moldoveneasca; asta înseamna o vechime de peste 7 milioane de ani. “Fragmentele fosile ale acestora au fost identificate în depozite sedimentare existente în partea nord-estica a României, la sud de Iasi. Pe parcursul anilor de doctorat au fost vizitate peste 10 localitati din aceasta regiune în vederea colectarii probelor”, a adaugat doctorandul. Mai mult, munca de teren a tânarului a fost reprezentata de identificarea rocilor cu potential fosilifer, spalarea sedimentelor si colectarea acestora pentru analizele de laborator. În laborator, dat fiind faptul ca dimensiunile elementelor fosile sunt mici si foarte mici (de ordinul milimetrilor) doar cu ajutorul lupelor binoculare pot fi manipulate. Cele mai importante resturi fosile Cele mai relevante resturi fosile identificate de catre tânar sunt elementele dentare de animale care au evoluat la acel moment din istoria geologica. “Prin analizarea acestor elemente dentare am stabilit ca apartin mai multor specii de animale. Sunt animale din grupurile mari precum reptile, amfibieni, rozatoare, insectivore sau chiar rude stravechi ale liliecilor de astazi. Mai exact animale precum serpi, sopârle, salamandre, pesti, veverite, soareci, hamsteri, iepuri, castori, cârtite, pârsi sau lilieci. Fiecare dintre aceste animale aduc un aport important pentru o mai buna întelegere a mediului de viata si chiar pentru a putea spune vârsta relativa a rocilor în care au fost pastrate si, ulterior, identificate prin metode specifice”, a subliniat acesta. În plus, prin descrierea elementelor fosile pot fi identificate cu precizie speciile de la care acestea provin, iar prin comparatie cu fosile asemanatoare, identificate în roci de aceeasi vârsta din alte tari, se poate face o corelare la nivel regional, mai exact partea de est a continentului european, dar si la nivel global, tinând cont si de descoperirile din continentul asiatic. Obiectivele studiului Printre obiectivele acestui studiu se numara, pe de-o parte, punerea în circulatia stiintifica a unei colectii impresionante de fragmente fosile apartinând microvertebratelor, iar pe de alta parte datarea relativa a rocilor în care acestea au fost identificate si, nu în ultimul rând, caracterizarea paleomediului existent în acea vreme din trecutul geologic, pe baza continutului faunistic. “Întreaga colectie de elemente fosile de microvertebrate va putea fi accesata în curând la Muzeul de Istorie Naturala din Iasi, fiind donata deja de catre mine. Teza de doctorat reprezinta o noutate pentru paleontologia ieseana, datorita descoperirilor inedite, dar si pentru faptul ca în analiza fragmentelor fosile au fost folosite microcomputerul tomograf si microscopul electronic de baleiaj (SEM, în limba engleza) pentru identificarea celor mai mici detalii ale dentitiei fosilelor analizate, a mentionat Dumitru-Daniel. Rezultatele, publicate în revistele de profil din strainatate O parte din rezultatele studiilor studentului sunt publicate în reviste internationale de specialitate, sau prezentate la conferinte nationale si internationale destinate acestui domeniu. ”Pe baza acestor descoperiri vor fi realizate articole stiintifice ce vor fi publicate în reviste internationale de paleontologie a vertebratelor. Pâna la finalizarea doctoratului propun proiecte, sustinute de societati de paleontologie din America, pentru a face, în continuare, cautari pe teren pentru coji de oua fosile de pasari, reptile, iar dupa doctorat sunt interesat de studii postdoctorale care sa ma ajute sa descopar si mai multe specii de animale din Miocenul Superior - peste 7,5 milioane de ani - existent în nord-estul României”, a conchis tânarul.
