Câstigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în 2020, ȋn crestere cu 7,7- (+231 lei) comparativ cu anul precedent, în timp ce numarul mediu al salariatilor în anul 2020 a fost 5.031.800 persoane, în scadere cu 132.700 persoane fata de anul precedent, a anuntat vineri Institutul National de Statistica (INS). "Câstigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei nationale ȋn anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4- mai mare fata de anul precedent, iar câstigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, ȋn crestere cu 7,7- (+231 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2- mai mare comparativ cu anul precedent. Numarul mediu al salariatilor în anul 2020 a fost 5.031.800 persoane, în scadere cu 132.700 persoane fata de anul precedent. Efectivul salariatilor la 31 decembrie 2020 a fost 5.411.100 persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârsitul anului precedent", arata datele INS. Cele mai mari câstiguri salariale medii nete lunare realizate ȋn anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în urmatoarele activitati economice: informatii si comunicatii (+92,4-), intermedieri financiare si asigurari (+65,2-), administratie publica (+62-), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+50,2-), industria extractiva (+41,5-), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+28,8-), sanatate si asistenta sociala (+24,4-), respectiv învatamânt (+11,1-). Câstigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanta sub media pe economie au fost în urmatoarele activitati economice: hoteluri si restaurante (-45,2-), alte activitati de servicii (-37,1-), agricultura, silvicultura si pescuit (-25-), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-23,6-), tranzactii imobiliare (-21,5-), comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (-18,9-), distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (-17,7-), activitati de spectacole, culturale si recreative (-15,4-), industria prelucratoare (-14,3-), transport si depozitare (-9,6-), respectiv constructii (-4,7-). Pentru anul 2020, indicele câstigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câstigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum al populatiei) a fost 225- fata de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale fata de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale fata de anul 2008. Salariatii femei au câstigat în medie, ȋn expresie bruta, cu 1,2- mai putin decât salariatii barbati, realizând un câstig salarial mediu brut lunar de 5.179 lei (fata de 5.244 lei al salariatilor barbati). În expresie neta, salariatii femei au câstigat cu 4,2-, respectiv cu 139 lei lunar mai putin decât salariatii barbati (3.144 lei câstigul salarial mediu net al salariatilor femei fata de 3.283 lei al salariatilor barbati). Salariatilor barbati le-au revenit câstiguri salariale medii nete lunare superioare salariatilor femei în majoritatea activitatilor economice, cele mai mari diferente (peste 17-) regasindu-se în intermedieri financiare si asigurari (37,9-), informatii si comunicatii (25,9-), alte activitati de servicii (25,6-), industria prelucratoare (25,2-) si comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (17,2-). În profil teritorial, pe judete, câstigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judete. Cele mai scazute câstiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judetele Harghita (2.483 lei, cu 22,8- mai putin decât media pe economie), Bistrita-Nasaud (2.538 lei, cu 21,1- mai putin decât media pe economie), Teleorman (2.539 lei, cu 21,1- mai putin decât media pe economie), Vrancea (2.561 lei, cu 20,4- mai putin decât media pe economie), respectiv Covasna (2.579 lei, cu 19,8- mai putin decât media pe economie). La polul opus, cu cele mai mari valori ale câstigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucuresti (4.408 lei, cu 37- peste media pe economie), respectiv judetele Cluj (3.744 lei, cu 16,4- peste media pe economie), Timis (3.536 lei, cu 9,9- peste media pe economie), Ilfov (3.348 lei, cu 4,1- peste media pe economie) si Iasi (3.327 lei, cu 3,4- peste media pe economie). Costul mediu lunar al fortei de munca în anul 2020 a fost 5.409 lei/salariat, cu 6,2- mai mare comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut ȋn majoritatea activitatilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante cresteri s-au regasit în productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+10,2-), informatii si comunicatii (+9,9-), distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+8,5-), comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (+8,3-), sanatate si asistenta sociala (+8-), respectiv activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+7,1-). Scaderile costului mediu lunar fata de anul precedent au fost determinate, ȋn principal, de transferurile acordate de la bugetul statului catre angajator, ȋn vederea sprijinirii unitatilor economico-sociale în contextul situatiei cauzate de pandemia COVID-19 si a starii de urgenta/alerta, respectiv de transferurile de la bugetul statului catre angajator pentru stimularea ocuparii fortei de munca prin (re)încadrarea în munca a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolventi, someri). Activitatile economice ȋn care s-au înregistrat scaderi ale costului mediu lunar fata de anul precedent au fost hoteluri si restaurante (-10,2-), activitati de spectacole, culturale si recreative (-1,8-), respectiv tranzactii imobiliare (-1,4-). Spre deosebire de anii precedenti, ȋn anul 2020, ȋn principal ca urmare a situatiei cauzate de pandemia COVID-19 si a starii de urgenta/alerta, ponderea transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forta de munca (cheltuieli directe si cheltuieli indirecte) a fost 1,3-, dar cu variatii importante pe activitati economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forta de munca s-au regasit ȋn activitatile de hoteluri si restaurante (12,4-), urmate de activitatile de spectacole, culturale si recreative (6,9-), alte activitati de servicii (3,2-), industria prelucratoare (2,5-), tranzactiile imobiliare (1,7-) si comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (1,5-). Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitatile economice de informatii si comunicatii (+89,3-), intermedieri financiare si asigurari (+72,5-), industria extractiva (+63,3-), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+53,3-), sanatate si asistenta sociala (+44,2-), administratie publica (+37,4-), respectiv activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+26,5-). Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitatile economice din hoteluri si restaurante (-51,2-), alte activitati de servicii (-37,6-), agricultura, silvicultura si pescuit (-24,1-), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-22,3-), constructii (-21,7-), respectiv tranzactii imobiliare (-20,4-). Numarul mediu al salariatilor În anul 2020, numarul mediu al salariatilor a fost 5.031,8 mii persoane, în scadere fata de anul precedent cu 132.700 persoane. Aceasta scadere a fost determinata, ȋn principal, de situatia economica creata ȋn contextul pandemiei COVID-19 si a instituirii starii de urgenta/alerta pe întreg teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2020 un numar semnificativ de unitati economico-sociale si-au suspendat temporar sau chiar si-au încetat activitatea economica desfasurata. Numarul mediu al salariatilor barbati a predominat ca si în anii precedenti, reprezentând 52,5- din totalul salariatilor (respectiv 2.644,1 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numarul mediu al salariatilor barbati a scazut cu 60,2 mii persoane, iar cel al salariatilor femei cu 72.500 persoane. Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau în sectorul tertiar (63,3-) (al serviciilor comerciale cu 42,9- si al serviciilor sociale cu 20,4-). În sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 34,3- dintre salariati, iar în cel primar (agricultura, silvicultura si piscicultura) numai 2,4-. Activitatile din constructii si industrie extractiva au fost desfasurate cu preponderenta de salariatii barbati si au reprezentat 87,4-, respectiv 84,8- din totalul salariatilor acestor activitati economice. Activitatile cu un grad de atractivitate mai pronuntat pentru salariatii femei au fost cele de sanatate si asistenta sociala (79,5- din numarul total al salariatilor acestor activitati), învatamânt (73,2-), intermedieri financiare si asigurari (70,4-), respectiv hoteluri si restaurante (60,5-). Comparativ cu anul precedent, scaderi semnificative ale numarului mediu al salariatilor s-au înregistrat în industria prelucratoare (-76.800 persoane), hoteluri si restaurante (-17.400 persoane), comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (-16.100 persoane), transport si depozitare (-13.800 persoane), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-7.100 persoane), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (-4,7 mii persoane), activitati de spectacole, culturale si recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activitati de servicii (-3,6 mii persoane). La polul opus, cu cresteri ale numarului mediu al salariatilor s-au situat activitatile economice de constructii (+11,5 mii persoane), sanatate si asistenta sociala (+8,8 mii persoane), respectiv informatii si comunicatii (+6,1 mii persoane). Efectivul salariatilor la sfârsitul anului 2020 a fost 5.411.100 persoane. Comparativ cu sfârsitul anului precedent, efectivul salariatilor a înregistrat o scadere cu 70,0 mii persoane, ȋn contextul situatiei create de pandemia COVID-19 si a reducerii ori ȋncetarii activitatii unui numar semnificativ de unitati economico-sociale. În profil regional, efectivul salariatilor a înregistrat scaderi fata de sfârsitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative fiind ȋn regiunile Centru (-13,3 mii persoane), Bucuresti-Ilfov (-12,7 mii persoane), respectiv Vest (-10,5 mii persoane). Cea mai mica scadere a efectivului salariatilor comparativ cu sfârsitul anului precedent a fost ȋn regiunea Sud-Vest Oltenia (-2,3 mii persoane). Ȋn regiunea Bucuresti-Ilfov s-au concentrat 22,3- din salariatii din economie, urmata de regiunile Nord-Vest (13,8-), respectiv Centru (12,7-). Regiunile de dezvoltare în care activitatile din sectorul primar au depasit ponderea mediei pe tara (2,4- pe total economie) sunt Sud-Muntenia (4,0-), Sud-Est (3,6-), Nord-Est (3,1-), Sud-Vest Oltenia si Vest (2,8- ȋn fiecare ȋn parte). Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proportie a salariatilor din sectorul industriei si constructiilor mai mare sau egala cu media pe tara (33,9-) sunt Centru (41,3-), Vest (40,6-), Nord-Vest (38,5-), Sud-Muntenia (38,4-), Sud-Vest Oltenia (36,6-), respectiv Sud-Est (33,9-). Cea mai mare pondere a salariatilor din serviciile comerciale s-a regasit în regiunea Bucuresti-Ilfov (61,9- fata de 43,8- media pe tara), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,5- fata de 19,9- media pe tara). La sfârsitul anului 2020 efectivul salariatilor din societatile cu capital privat a fost majoritar (75,7-) si a înregistrat o scadere cu 1,8- comparativ cu anul precedent. Distributia salariatilor dupa forma juridica a întreprinderilor arata ca cei angajati în societatile comerciale au reprezentat 79,5- din efectivul salariatilor, în scadere cu 1,7- fata de anul precedent.
