Vineri, 24 septembrie, începând cu ora 17.00, în Sala B.P. Hasdeu a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iasi (Pacurari 4), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Lumea incerta a cotidianului de Sorin Alexandrescu, recent aparut în colectia „Plural M” a Editurii Polirom. Invitati, alaturi de autor: Matei Bejenaru, Bogdan Cretu, Calin Ciobotari (moderator); Despre carte -Texte si imagini românesti: „Sorin Alexandrescu face parte din categoria acelor intelectuali pentru care nu exista granite între domeniile spiritului. Pasionat de idei si de modul în care acestea ne modeleaza existenta, e egal interesat de textul literar si de cel vizual, descifrându-le, pe ambele, drept documente semnificative ale conditiei umane.” (Carmen Musat) „Ne întrebam adesea daca lumea în care traim de decenii bune este ininteligibila sau este, mai curând, atât de divers inteligibila încât ramâne obscura. Este discursul public din vremea noastra, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelatii, când amânându-le parca fara motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibila, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, deriva el dintr-o boala mai generala a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însusi, caruia acesta nu-i mai asigura transparenta necesara? Asa sa fi simtit unii scriitori si artisti totdeauna raportul dintre limbaj si lume, de unde si teama lor de-a descoperi în ranile cuvintelor moartea referentului si acreala sensului? Sa fie distanta de un anume trecut personal ceea ce ne face sa-l consideram retrospectiv armonios, în timp ce, invadati de prezent, îl simtim pe acesta fie grosolan si tâmp, fie incert, fie indeterminabil? Câtiva scriitori si artisti sunt lasati aici sa raspunda acestor întrebari dificile.” (Sorin Alexandrescu) Din cuprins: Mircea Eliade: Noaptea de Sânziene, mai de aproape • Lectia de teatru a Anei Blandiana • Dumitru Tepeneag sau Despre textul bine temperat • Mircea Nedelciu: ecou sau rasunet? • Dincoace si dincolo de real sau De la Ion Grigorescu si Marcel Iancu la Victor Brauner si Stefan Câltia • Brâncusi sau Despre sublim • Memoria ca scena (pornind de la un spectacol de Gavriil Pinte) • Touch me not: sens si prezenta în filmul Adinei Pintilie Sorin Alexandrescu a absolvit în 1959 Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, devenind apoi asistent (1963) si lector (1966) la Catedra de literatura comparata. Si-a luat doctoratul în 1971, cu o teza despre Faulkner. Pleaca în 1969 la Universitatea din Amsterdam, unde devine conferentiar (1976) si profesor (1980) de literatura româna si de semiotica. Este fondator al revistei International Journal of Romanian Studies si al Asociatiei Internationale de Studii Române, iar în domeniul semioticii, al Asociatiei Olandeze de Semiotica si al Institutului de Cercetari al Universitatii din Amsterdam pentru semiotica, teoria literaturii, filosofie si teoria artei (ISELK), membru permanent al Grupului de cercetari semiotice al lui A.J. Greimas la Paris, ca si al comitetului consultativ al Asociatiei Internationale de Semiotica. A fost coorganizator a doua mari expozitii de arta româneasca: Cer si pamânt. Lumi imaginare (Maastricht, 1991) si Arta figurativa. Începutul si sfârsitul secolului XX în România (Amstelveen, 1998). S-a implicat în actiuni publice împotriva dictaturii comuniste, înfiintând în 1988, la Amsterdam, alaturi de oameni politici si de ziaristi de prestigiu, Comitetul pentru apararea drepturilor omului din România (Roemenië Comité) si publicatia Roemenië Bulletin, facând frecvent analize ale situatiei din România în NRC Handelsblad si Oost Europa Verkenningen (Amsterdam), ca si la radioul si televiziunea olandeze si organizând, prin Roemenië Comité, numeroase demonstratii publice de protest la Amsterdam si la Haga. A venit la Bucuresti cu o echipa de ziaristi olandezi a treia zi dupa Revolutie, pentru reportaje „pe viu”, ca si pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare. A sustinut ulterior cursuri universitare la Bucuresti, Constanta si Iasi. Între 1998 si 2000 a fost consilier pentru cultura si învatamânt al presedintelui Emil Constantinescu. În 2002, acum profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, a revenit ca profesor asociat la Universitatea din Bucuresti si a fondat, împreuna cu Laura Mesina si cu alti colegi, Centrul de Excelenta în Studiul Imaginii (CESI), cu programe de masterat, doctorat si postdoctorat, unde lucreaza si în prezent. A publicat numeroase carti, printre care William Faulkner (Editura pentru literatura universala, 1969), Poetica si stilistica (Univers, 1972), Logique du personnage (Mame, 1974), Richard Rorty (Kok Agora, 1995), Roemenië. Verhalen van deze tijd – România. Povestiri contemporane (editor, Meulenhoff, 1988), Figurative Art: Beginning and End of the 20th Century in Romania (Amstelveen, muzeul Cobra, 1998), Paradoxul român (Univers, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Paralela 45, 1999), Privind înapoi, modernitatea (Univers, 1999), Identitate în ruptura (Univers, 2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Humanitas, 2006), ca si sute de articole si studii, precum cele din volume editate de A.J. Greimas (Larousse, 1973, si Hachette, 1979) si de H. Parret (de Gruyter, 1983). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critica si istorie literara în 1969 (pentru William Faulkner) si 1998 (pentru Paradoxul român), Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea unei imagini corecte a României în strainatate si pentru sprijinul adus societatii civile din România (1998), Ordinul de Oranje-Nassau în grad de ofiter, acordat de regina Olandei (2002), si Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler, acordat de Casa Regala a României (2017).
