Florin Cîtu candideaza la presedintia PNL din pozitia de favorit, dupa ce peste 30 de lideri de organizatii au anuntat ca îl sprijina pentru a-i lua locul lui Ludovic Orban. De asemenea, desi nu a spus-o explicit, presedintele Klaus Iohannis a dat si el toate semnalele ca îl sustine pe Florin Cîtu, de la participarea împreuna la diverse evenimente, pâna la afirmatia facuta într-un cadrul informal jurnalistilor care l-au însotit la Adunarea Generala a ONU de la New York, carora le-a spus ca îl încurajeaza pe premier sa continue si sa nu se teama. Pentru a putea intra în cursa pentru sefia PNL, Cîtu a avut nevoie de o derogare de vechime, deoarece nu avea perioada minima de cinci ani de când este membru de partid, asa cum prevede statutul formatiunii. El a intrat în politica în 2016, an în care s-a înscris în PNL pentru a candida la alegerile parlamentare din partea liberalilor, la invitatia Alinei Gorghiu, presedinta de la acea vreme a partidului. Devenit senator, Cîtu s-a remarcat rapid printr-un virulent discurs anti-PSD, fiind unul dintre principalii comunicatori ai partidului. Dupa ce Ludovic Orban a preluat sefia PNL, în 2017, a început cu adevarat si ascensiunea politica a lui Florin Cîtu. El a fost ales vicepresedinte al partidului, apoi a primit sefia unei comisii parlamentare importante, cea de politica economica iar ulterior a fost numit liderul de grup al senatorilor PNL. În 2019, când PNL a preluat guvernarea dupa demiterea prin motiune de cenzura a Guvernului PSD condus de Viorica Dancila, premierul Orban l-a numit pe Florin Cîtu ministru de Finante, pozitie în care a ramas pâna dupa alegerile parlamentare din 2020. La începutul anului trecut, dupa demiterea Guvernului Orban, prin motiune de cenzura, Florin Cîtu a fost desemnat pentru prima oara prim-ministru de catre presedintele Klaus Iohannis, dar si-a depus mandatul cu doar câteva minute înainte ca Parlamentul sa îl învesteasca în functie. Desemnarea sa pentru sefia guvernului a facut parte din strategia PNL si a lui Klaus Iohannis de declansare a alegerilor anticipate, dar planul a fost dat peste cap de izbucnirea pandemiei de coronavirus. Dupa retragerea lui Cîtu, seful statului l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru functia de prim-ministru, noul guvern liberal fiind învestit în Parlament preponderent cu voturile PSD, deoarece liberalii se aflau în izolare dupa ce au participat la o sedinta la care fusese prezent si senatorul Vergil Chitac, ulterior diagnosticat cu Covid-19. Dupa alegerile parlamentare din 2020, în timpul negocierilor pentru formarea noii coalitii de guvernare, cei de la USR PLUS s-au opus vehement ca Ludovic Orban sa fie numit din nou prim-ministru. Asa s-a ajuns la varianta Florin Cîtu, decizie pe care liderii USR PLUS au ajuns sa o regrete ulterior. Dupa ce le-a demis doi ministri fara avertisment, pe Vlad Voiculescu (Sanatate) si pe Stelian Ion (Justitie), cei de la USR PLUS au parasit cu totii guvernul si au pus drept conditie pentru refacerea coalitiei plecarea lui Florin Cîtu de la Palatul Victoria. Vara anului 2021 a adus si o serie de dezvaluiri despre trecutul premierului Florin Cîtu. La începtului lunii august, a aparut informatia ca în 2000, pe vremea când era doctorand în SUA, actualul premier a fost prins beat la volan, fiind condamnat la doua zile de închisoare si la plata unei amenzi de 1.300 de dolari. ”Este interesant ca în patru tururi de scrutin cu PSD nu a aparut aceasta informatie, apare acum în competitia interna din PNL”, a reactionat Cîtu dupa aceasta dezvaluire. Câteva zile mai târziu, a mai aparut o informatie din perioada petrecuta de Florin Cîtu în SUA si anume ca nu si-ar fi platit o datorie de aproape 7.000 de dolari, bani cheltuiti de pe un card de credit. „A fost prezentat în spatiul public un dosar în SUA. M-am informat si eu, este de fapt o decizie de respingere a unei sentinte civile despre care nu am fost informat niciodata. S-a întâmplat în 2009, eram foarte usor de gasit pentru oricine. Realitatea juridca este ca acel dosar a fost respins de instanta din SUA, iar eu am încredere în justitia din Statele Unite”, a fost atunci reactia lui Florin Cîtu. Premierul si-a petrecut zece ani în SUA, tara în care si-a facut studiile universitare. În 1996, a obtinut o diploma de licenta în economie si matematica la Grinnell College, din statul Iowa. A urmat apoi un program de master la Iowa Sate University, studiind politica monetara aplicata, macroeconomie si econometrie, iar ulterior a facut si doctoratul, în acelasi domeniu, fara a-si da însa lucrarea de disertatie. Dupa terminarea studiilor în SUA, Florin Cîtu a început sa lucreze ca economist la Banca Nationala a Noii Zeelande unde, în perioada ianuarie 2002 - octombrie 2003, s-a ocupat conform CV-ului, de analiza si dezvoltarea de modele aplicate în strânsa legatura cu responsabilitatile/deciziile de politica monetara. În aceasta calitate, Florin Cîtu a participat, pentru sase luni, la Comitetul de Politica Monetara si în grupul de decizie a ratei de politica monetara fiind secretar si consilier în legatura cu mecanismul de transmitere a politicii monetare. În noiembrie 2003 Florin Cîtu a revenit în Europa, unde s-a angajat ca economist la Banca Europeana de Investitii (BEI), în Luxemburg. El s-a ocupat de pregatirea discursurilor presedintelui si vicepresedintilor institutiei, conform datelor trecute în CV, dar si de realizarea de „rapoarte si analize empirice publicate saptamânal pentru board-ul BEI despre: rolul EURO ca valuta de rezerva internationala, politica monetara si pretul activelor, datoria sectorului privat, interpretarea rapoartelor FMI FSAP”. Activitatea lui Cîtu la BEI s-a încheiat în decembrie 2004. Întreg anul 2005, Cîtu a lucrat în domeniul consultantei pentru companii private din sistemul financiar-bancar, iar în ianuarie 2006 a devenit economist sef al ING Bank România. În ianuarie 2007 a avansat, în cadrul bancii, în functia de director al departamentului Piete Financiare, fiind responsabil cu rezultatele financiare pentru departamentele de arbitraj pe rata dobanzii si rata de schimb, responsabil cu administrarea lichiditatii bancii, responsabil cu rezultatele departamentelor de vânzare a produselor financiare catre clientii companii mari, mici si mijlocii, precum si responsabil peste departamentul de cercetare. În martie 2011, Florin Cîtu a fost concediat de ING, iar la acel moment declara, pentru Hotnews.ro, ca decisese sa actioneze banca în judecata din acest motiv. Parcursul profesional al lui Florin Cîtu a continuat, începând cu aprilie 2011, în domeniul consultantei si analizei economice pentru companii cu capital privat si institutii publice pe probleme de administrarea riscului de curs valutar si de dobânda, politica macroeconomica, produse financiar bancare, precizeaza CV-ul ministrului. Din decembrie 2016, Florin Cîtu este senator, a fost vicepresedinte al Comisiei de buget-finante si apoi presedinte al Comisiei de politica economica din Senatul României, precum si liderul grupului senatorilor liberali. CV-ul lui Florin Cîtu postat pe site-urile Senatului si Ministerului Finantelor Publice omite unele aspecte surprinse într-un CV din 2011, redactat în limba engleza si publicat în acel an de Hotnews.ro. În acel document se preciza ca Florin Cîtu a fost lector la Iowa State University, a lucrat la compania americana Young&Rubicam. Documentul din 2011 preciza ca actualul ministru cunoaste, la niveluri de întelegere vorbire si scriere, limbile engleza franceza si italiana, din CV-ul actualizat fiind omisa limba italiana. Florin Cîtu are, de asemenea, mai multe articole publicate. În ceea ce priveste viata personala, premierul este foarte discret la acest capitol. CV-ul din 2011 consemna ca la acel moment era casatorit. Motiunea cu care Florin Cîtu candideaza la sefia PNL se numeste „România liberala” si are 28 de pagini. Principalele puncte ale documentului propuse de premier pentru dezvoltarea României sunt revizuirea Constitutiei, desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor în Justitie, intrarea tarii noastre în Spatiul Schengen si apropierea de moneda euro, cresterea investitiilor si încurajarea antreprenoriatului, cât si digitalizarea ANAF, recuperarea prejudiciilor din infractiuni si sporirea încrederii în institutiile statului.
