Cannes 2022: Cristian Mungiu radiografiază xenofobia care macină Europa

Un sat din Transilvania ca laborator exploziv al xenofobiei: cineastul român Cristian Mungiu, în competitie la Cannes, spera cu "RMN" sa deschida ochii europenilor despre acest rau care îi roade, scrie AFP. "Sper ca oamenii vor întelege ca vorbesc despre ei", a explicat pentru AFP regizorul, în cursa pentru un al doilea Palme d'Or la 15 ani de la "4 luni, 3 saptamâni, 2 zile/ 4 mois, 3 semaines, 2 jours", despre problema avorturilor clandestine.  Titlul sau, "RMN", face referinta la acronimul românesc pentru imagistica prin rezonanta magnetica. Mungiu cerceteaza dedesubturile xenofobiei, un rau care ar fi metastazat pâna în acest sat înca împietrit în traditii, la marginea Europei.  "Sper ca (spectatorii) sa nu scape usor de responsabilitatile lor, ca nu vor spune ca asta a avut loc într-un spatiu îndepartat, salbatic. Ma tem ca nu este cazul", a continuat cel care a revenit pe Croazeta la sase ani dupa ce a fost onorat cu premiul pentru regie cu "Bacalaureat", despre coruptia endemica.  Actiunea se deruleaza la câteva zile dupa Craciun, într-un sat din Transilvania, microcosmos unde comunitatile au trait una lânga alta de secole: se vorbeste româna, maghiara sau germana, marturie a unei istorii lungi si zbuciumate.  Romii au disparut de acolo, alungati de locuitori si de prejudecati. Dar din nou "blestematii pamântului" si-au facut aparitia, trei din Sri-Lanka, veniti sa lucreze la brutaria din colt, românii fiind toti plecati sa lucreze în Vest.  Pe fondul precaritatii, a prejudecatilor si traditiilor, conflictele între comunitati vor renaste, amenintând sa distruga pacea din aceasta mica comunitate.  "Prin intermediul micilor evenimente, în mici sate, încerc sa vorbesc de natura umana si de starea lumii de astazi, si despre acest sentiment pe care noi îl avem ca lucrurile nu merg în directia buna", explica regizorul, care a confirmat ca "nu poate fi optimist în privinta" viitorului.   "Natura umana nu se schimba asa... Sunt suficiente 24 de ore pentru a identifica dusmanul (...) si a elibera instincte animale care sunt în noi. Oameni care sunt vecini sunt capabili sa violeze, sa tortureze si sa ucida", a continuat el.  Momentul de vitejie al filmului este o filmare de un sfert de ora în sala comunala, o întâlnire publica în care urmeaza sa fie decisa soarta muncitorilor din Sri Lanka. Aproximativ douazeci de oameni vor lua cuvântul, cu iesiri pline de ura si prejudecati, în timp ce adversarii lor, care încearca sa propovaduiasca toleranta, nu pot fi auziti si uneori încurcati în contradictiile lor. Pelicula aminteste de maniera frapanta de un alt film remarcabil, "Bad Luck and Looning Porn" care i-a adus în 2020 Ursul de Aur la Berlin lui Radu Jude si care analizeaza chestiunea xenofobiei si a dificultatii de a depasi prejudecatile.  "Corectitudinea politica nu schimba convingerile oamenilor, ci doar îi împiedica sa le exprime", subliniaza Cristian Mungiu. "În discursurile (populiste, n.r) nu este nimic rational. Este un amestec de fapte putine cu multa propaganda". "Nu este nevoie de argumente pentru a crede. Crezi ceea ce crezi si este foarte greu sa schimbi asta. Cinematograful poate gasi ceva în asta? Nu am solutia si nu eu trebuie sa o gasesc".   


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi