Solstitiul de vara are loc anul acesta miercuri, la ora 17:58, ziua de 21 iunie fiind cea mai lunga din an si marcând începutul verii astronomice. Durata zilei va fi de 15h 32m, cea a noptii fiind de numai 8h 28m. Potrivit informatiior de pe site-ul Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu", în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomica a Soarelui este de 90°. Este momentul solstitiului de vara, care marcheaza începutul verii astronomice.Pamântul executa atât o miscare anuala de revolutie în jurul Soarelui, cât si o miscare diurna de rotatie în jurul axei polilor terestri. Axa polilor pastreaza (în prima aproximatie) o pozitie fixa în spatiu, ea fiind înclinata pe planul orbitei Pamântului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.Pentru un observator terestru fenomenul se materializeaza pe sfera cereasca prin miscarea anuala aparenta a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat fata de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstitiului de vara, Soarele se va afla la 23° 27' distanta unghiulara nord fata de ecuatorul ceresc, el descriind miscarea diurna pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.Denumirea de Solstitiu ("Soarele sta") este data de faptul ca la data respectiva are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui în raport cu declinatiile acestuia. Soarele aflându-se la culminatie (pentru latitudinea medie a tarii noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata noptii fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv si crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeste toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopti albe".Dupa momentul Solstitiului de vara, durata zilei va începe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pâna la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. Evident, în emisfera sudica a Pamântului fenomenul se deruleaza în sens invers.Solstitiul de vara este din vechime legat de strângerea primelor recolte. Încep sa se aprinda focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la raspântii, pe locul cel mai înalt, lânga ape statatoare, pentru îndepartarea bolilor si a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torte aprinse se poarta pe câmpuri, pentru a îndeparta daunatorii. În plus, este o perioada buna din an pentru organizarea nuntilor. Mituri si superstitii legate de solstitiu de vara Denumirea de solstitiu provine din limba latina si înseamna „soarele oprit”, iar evenimentul care are loc în ficare an a provocat numeriase mituri si superstitii, de-a lungul timpului. În credinta populara se spune ca solstitiul de vara este favorabil unor magii puternice, care îsi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari în dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului. Solstitiul de vara era în vechime si un prilej de gasire si folosire a apei magice. Îmbaierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. În unele regiuni, spalatul cu roua adunata în ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar în altele, îmbaierea în apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii Legatura dintre Solstitiul de vara si sarbatoarea Sânzienelor La români, solstitiul de vara este legat de sarbatoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia româneasca, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectata sarbatoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurata de o aura de mister si magie, fiind favorabila vrajilor si descântecelor de dragoste. Coronitele de Sânziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta în vara, în cazul în care erau gasite dimineata acoperite de roua. Florile culese de Sânziene, asezate sub perna în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete sa îsi vada în vis viitorul sot. Festivitatea este dedicata Sânzienelor sau Dragaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în numar impar), cânta si danseaza pe câmpuri în noaptea premergatoare zilei Sfântului Ioan Botezatorul (23 spre 24 iunie).
