Iasul este un oras emblematic pentru România, cu un patrimoniu arhitectural care poarta si semnatura unor renumite nume straine. În ultimii 10 ani, orasul celor sapte coline s-a dezvoltat semnificativ, mai ales prin investitii private, devenind astazi un hub de business, cu prezenta unor mari companii românesti si internationale, atrase de o forta de munca tânara si talentata, provenita de pe bancile universitatilor locale. Este un oras cu o atmosfera molcoma si îmbietoare, care trebuie mentinuta si chiar accentuata, cu pastrarea cosmopolitismului si diversitatii actuale. Un oras care sa mentina calitatea spatiului public si atentia la monumente, dar care sa îngaduie aparitia unor noi repere, pentru viitor, spune arhitectul Augustin Ioan, membru în echipa de organizare a unui concurs international de arhitectura, lansat la Iasi. Cu investitii de peste 1,2 miliarde de euro în marile orase ale tarii si autor al celor mai ample proiecte de regenerare urbana din România, grupul IULIUS a lansat recent un concurs international de arhitectura cu invitati pentru o noua dezvoltare în zona centrala a Iasului. Provocarea: sa se identifice solutia de insertie urbana care sa armonizeze prezentele cultural - istorice din zona cu arhitectura contemporana. Comunitatea locala, invitata sa spuna cum vede orasul de mâine Demersul a debutat cu o consultare online interactiva a comunitatii, invitata sa îsi spuna viziunea despre cum ar trebui sa se dezvolte orasul sau. Pe platforma www.iasipentruviitor.ro/rezultate au raspuns 2.155 de persoane, iar concluziile studiului arata ca, în general, iesenii sunt multumiti de dezvoltarea orasului. Îl considera prietenos, atractiv în principal prin arhitectura si obiectivele turistice, deosebit prin caracterul educational, dar sunt nemultumiti de infrastructura rutiera. De la o noua initiativa de dezvoltare urbana asteapta spatii verzi, sa creeze noi locuri de munca si sa ajute atractivitatea investitionala a orasului, dar si sa contribuie cu facilitati recreative, infrastructura si spatii culturale. Din acest punct porneste concursul international de arhitectura propus de IULIUS, care este organizat de o echipa de experti în arhitectura, urbanism si patrimoniu (istoricul Catalin Turliuc si arhitectii Serban Tiganas, Augustin Ioan, Dragos Ciolacu, Mihai Corneliu Driscu si Matei Bogoescu). L-am abordat pe arhitectul Augustin Ioan, profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti, pentru a afla mai multe despre acest proiect. „Este prima data când un dezvoltator foarte important alege acest mod de a produce arhitectura reprezentativa pentru orasul sau, iar speranta este ca initiativa va fi molipsitoare, inclusiv pentru investitiile publice de anvergura. Apoi, prin concurs se doreste obtinerea, deopotriva, a unei solutii urbanistice si a uneia de arhitectura pentru un loc greu al centrului Iasilor, marcat de coprezenta atâtor edificii majore ale culturii regionale si nationale. E o clipa importanta si sper sa fie un succes tot acest efort”, a declarat arhitectul Augustin Ioan. Modelul francez de dezvoltare urbana prin concurs de arhitectura Optiunea companiei IULIUS pentru un concurs de arhitectura cu invitati este un demers de bune practici de insertie urbana, pentru ca vine cu garantia ca, la finalul competitiei, vor fi mai multe solutii bune. „Concursul cu invitati este ca o plasa de siguranta: te asiguri de la bun început ca un numar de solutii sigur satisfacatoare vor exista la sfârsit. Un concurs deschis obisnuit nu poate oferi aceasta garantie. Arhitectii câstigatori stiu miza de la început si pot fi chemati, li se pot cere modificari si informatii suplimentare. În plus, echipa câstigatoare devine partenerul de dialog cu autoritatile locale si parte din tot acest proiect urban”, spune Augustin Ioan. Expertul sustine ca rezolvarea problemelor de arhitectura urbana prin concurs ar fi trebuit sa fie demult o solutie îmbratisata de autoritati si reglementata ca atare, cum este în Franta, de exemplu. „Acolo exista o legislatie care privilegiaza concursul de arhitectura, cel putin cu trei invitati, iar statul îl promoveaza, fiind în avangarda unei arhitecturi cu valente civice, pentru ca este o tara civilizata. Etapele unui astfel de concurs sunt simple: se elaboreaza o tema de concurs cât mai completa cu putinta, se invita un numar de firme care, în opinia organizatorilor, au deja în palmares solutii la probleme similare de amplasament, de tema, de încadrare în situri de patrimoniu etc. Se alege, pe baza unui set de criterii transparent, anuntat dinainte, care este solutia câstigatoare, apoi echipa câstigatoare participa la procesele de autorizare si avizare cerute de legislatia locala”, a explicat Augustin Ioan. La ce rezultate poate conduce un astfel de concurs? „Asteptarile poarta un nume, tema de concurs. În cazul acesta este o tema foarte complicata, care se complexifica pe masura ce ne întâlnim cu autoritatile locale si reprezentanti ai spatiului civic, personalitati publice, care adauga noi si noi unghiuri de abordare a acestei teme. O solutie câstigatoare va raspunde în buna masura la ele, dar nu la toate, pentru ca nu s-a inventat înca solutia arhitecturala-panaceu”, este de parere arhitectul. O cladire contemporana, proiectata pentru viitor Initiatorii proiectului îsi doresc identificarea unei solutii contemporane pentru o zona centrala a Iasului, care sa raspunda si cerintelor din viitor. „Va dura ani pâna va fi construit proiectul, deci deja momentul când va fi gata e momentul pe care, azi, îl consideram viitor apropiat. Asteptarea mea este sa fie o cladire a viitorului”, spune arhitectul. În plus, acesta considera ca un astfel de proiect ar putea fi catalizatorul altor interventii pentru dezvoltarea orasului. „Mai multe capete gândesc mai bine decât unul singur, în cazul urbanismului si al arhitecturii. În plus, se mizeaza pe thinking outside the box, o gândire non-conformista pe care cei din afara mediului profesional local si national ar propune-o, inevitabil. O astfel de interventie de acupunctura urbana de calibru si prestanta poate degaja energii de creativitate locala, menite sa continue dezvoltarea în zona, care e chiar centrul Iasilor. Si nu trebuie sa fie neaparat un ansamblu bizar, neasemenea, desi cladirile de patrimoniu carora li se va adauga, de la straniul Palat al Culturii la Trei Ierarhi, sunt, deja,de o asemenea factura stranie si unica în patrie”, a mai spus membrul juriului. Solutia propusa de arhitecti straini va onora orasul si se va adauga galeriei de proiecte din Iasi realizate de arhitecti straini precum Lecomte du Nouy, care a reconstruit biserica Sf. Nicolae Domnesc ctitorita de Stefan cel Mare, si Gustave Eiffel, de numele caruia se leaga, printre altele, Grand Hotel Traian si fosta Hala Mare a orasului.
