Revizuirea legislativa a sporurilor platite celor din sectorul publicu pare iminienta • Între masurile ce urmeaza a fi întreprinse de Executiv, într-un orizont de timp relativ scurt, se afla si cea privind revizuirea reglementarii tuturor categoriilor de sporuri, tinând cont de conditionalitatile asumate prin PNRR si negocierile cu CE • Suma sporurilor cuvenite personalului din sectorul public ar urma sa fie plafonata la 20- din salariul de baza • Multe dintre sporuri, prin implementarea PNRR, vor deveni istorie • Sporurile pentru conditii de munca la care expunerea este identica, se vor acorda în cuantum fix, ca procent din salariul minim pe economie • Urmeaza legiferarea sporului de performanta lunar, pentru personalul care a realizat sau a participat direct la obtinerea unor rezultate deosebite în activitatea institutiei angajatoare, a participat la activitati cu caracter deosebit, a efectuat lucrari cu caracter exceptional etc. • Respectivul spor va fi stabilit în raport cu complexitatea sarcinilor, pe baza criteriilor fixate de ordonatorul de credite, necesitând totusi încadrarea în procentul maxim amintit (20-). Ca sunt numeroase si ca nici pe departe nu raspund cerintei de asigurare a unei minime performante a celor din sistemul bugetar, stim demult despre elementele sistemului public de salarizare. Acestea, cât se poate de controversate, indiferent de denumirea purtata - compensatii, indemnizatii, sporuri, adaosuri, prime, premii etc., de macar un deceniu constituie subiect de intense dezbateri în societate. În mai multe rânduri, legiuitorul si-a ales ca tema de lucru ameliorarea spinoasei probleme a salarizarii bugetarilor, dar atunci când a venit cu text normativ nou, prin care credea ca lucrurile se îmbunatatesc, de fapt, aveam sa constatam, nu dupa mult timp, ca lucrurile trenau la fel de pagubos. Legea-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/L153/Lege-cadru_nr153-2017_actualiz_iulie2019.pdf) nu a reusit câtusi de putin sa satisfaca vocile critice care ridicau chestiuni de echitate, eficienta ori legate de sustenabilitatea finantelor publice, la adresa respectivului sistem de recompensare. Înca persista un numar mare de sporuri… Daca încercam o lista minimala, regasim aici: sporul pentru complexitatea muncii; sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica; sporul pentru pastrarea confidentialitatii; sporul pentru conditii de munca grele, vatamatoare (de antena/unde electromagnetice) sau periculoase; sporul de vechime în munca; sporul pentru munca de noapte; spor pentru lucru în localitati izolate; sporul pentru activitati care se desfasoara în conditii deosebite (stress sau risc); spor pentru personalul care are în primire cai/câini de serviciu; sporul pentru consemn la domiciliu; spor pentru gestionarea datelor si informatiilor clasificate; sporul pentru cumul de functii; sporul pentru lucru în zilele nelucratoare; sporul pentru munca suplimentara ori pentru activitatea prestata în ture. Unele dintre acestea – permanente sau temporare, în procent fix ori variabil etc. - sunt cât de poate de discutabile (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24594007-bugetar-romania-sporuri-pentru-conditii-vatamatoare-spor-izolare-spor-consemn-domiciliu-sau-suprasolicitare-neuropsihica.htm). De pilda, pare total anacronic sa se acorde functionarului ori altcuiva spor pentru conditii de munca vatamatoare doar pentru faptul ca lucreaza la calculator (http://www.cdep.ro/comisii/invatamant/pdf/2019/av026.pdf). La fel, poate fi mai greu de înteles de ce se aloca sume apreciabile institutiilor din administratia publica, centrala ori locala, spre a se achita aparatului birocratic sporuri pentru conditii grele de munca, periculoase/vatamatoare. Apoi, daca în ultimul timp se pune tot mai mult problema ca veniturile celor din sectorul public sa creasca doar în functie de performanta individuala, o serie întreaga dintre sporurile reglementate în prezent nu pare sa aiba un viitor prea cert. Lecturând PNRR-ul, un document asumativ cât se poate de serios, nu putem sa nu observam ”chitirea” Executivului pe sporuri. Astfel, nu este exclus ca în foarte scurt timp sa avem de-a face cu ”revizuirea sistemului de acordare a sporurilor, precum si (cu) instituirea unui sistem (real – n.ns.) de stimulare a performantei”. Sporul de performanta, deja gândit în linii mari, ar urma sa fie platit lunar, personalului cu merite aparte în ”obtinerea unor rezultate deosebite în activitatea institutiei/autoritatii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activitati cu caracter deosebit, a efectuat lucrari cu caracter exceptional ori a avut un volum de activitate ce depaseste în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevazut de lege” (https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/06/0c2887df42dd06420c54c1b4304c5edf.pdf). Totusi, suma tuturor sporurilor (incluzându-l deci si pe cel de performanta) nu va putea depasi 20- din salariul de baza. Aceasta plafonare este posibila si prin faptul ca se urmareste ca sporurile pentru conditii de munca la care expunerea este identica, ”sa se acorde în cuantum fix, ca procent din salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata”. Toate bune, doar ca, la mai mult de un an de la publicarea Programului de guvernare 2021-2024 (Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil si unitar în sectorul public), lucrurile sunt înca neschimbate în directia aratata. Obiectivul Modernizarea salarizarii în sectorul public, desi stringent, nu a determinat pâna acum efectuarea multnecesarelor evaluari de criterii care sa fie asezate la baza salarizarii. Îmbunatatirea cadrului legislativ (Legea nr.153/2017) presupune în mod obligatoriu evaluarea obiectiva a criteriului ”complexitatea muncii”, dar si o mai buna corelare ”între munca si nivelul de salarizare din sistemul public”. Ramâne asadar ca, într-o perioada relativ scurta de timp, factorul macrodecizional sa demareze actiuni specifice de tipul ”evaluarii globale a impactului legislatiei privind salarizarea din sectorul bugetar” si ”valorificarii rezultatelor acesteia în scopul îmbunatatirii serviciilor publice” (https://gov.ro/ro/obiective/programul-de-guvernare-2021-2024). Evident, în prealabil este vital a se efectua o analiza aprofundata a tuturor sporurilor, din sistemul la care ne-am referit, cu luarea în considerare a conditionalitatilor asumate prin PNRR si negocierile cu Comisia Europeana. Date fiind toate acestea, nu s-ar putea spune ca anuntata revizuire legislativa a sporurilor nu are între explicatiile declansarii ei si componente motivationale serioase, ratiuni de rezonabilitate economica sau de echitate... Ori, cu atât mai putin, ca nu ar fi necesara.
