Anul nou a început cu vesti bune pentru România. Conform unui chestionar elaborat si implementate de EuroStat, România se afla pe locul 2 în UE (dupa Austria, si la egalitate cu Finlanda si Polonia) în ceea ce priveste satisfactia oamenilor cu viata lor de zi cu zi. De asemenea, Clujul se afla în top 10 în Europa în ceea ce priveste satisfactia oamenilor cu calitatea vietii, conform unui chestionar al Comisiei Europene. Conform rezultatelor chestionarului, 94- dintre clujeni considera ca au o calitate buna a vietii la ei în oras, si 56- considera ca viata lor s-a îmbunatatit în ultimii 5 ani (pe aceasta dimensiune, Clujul este pe locul 3 în Europa). Problema e ca România nu s-a dezvoltat unitar. Sunt zone unde lucrurile s-au schimbat în bine mai rapid si mai eficient. De exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor în Cluj-Napoca a crescut de aproape 6 ori din 2000 pâna în 2020 – un ritm de crestere mai rapid decât în multe firme private. De asemenea, salariul mediu în Cluj s-a dublat în ultimii 5 ani – semn ca dezvoltarea Clujului a adus beneficii si celor ce locuiesc acolo. Dupa estimarile noastre, Cluj-Napoca are deja un PIB pe cap de locuitor mai mare decât al Bucurestiului si un salariu mediu mult peste cel al capitalei.În acelasi timp, sunt multe localitati unde timpul a stat în loc si unde multe nu s-au întâmplat. Din pacate numarul localitatilor unde nu s-a întâmplat nimic este înca mare. Din fericire, numarul localitatilor unde se întâmpla lucruri interesante este în continua crestere. Acesta este si scopul acestui articol si acestui top – sa identifice câteva localitati unde s-au întâmplat lucruri interesante în ultimii ani, si ce ar putea servi ca exemplu pentru altii. Topul este unul pur subiectiv si se bazeaza pe experienta echipei UrbanizeHub. Suntem convinsi ca sunt o multitudine de initiative meritorii în toata tara ce ne-au scapat. De aceea v-am si încuraja sa ne trimiteti în comentarii cât mai multe exemple de bune practici. Locul 1: Cluj-Napoca Clujul este momentan singurul oras din România cu care putem iesi la înaintare în Vest – este modelul ca se poate si la noi. Departe de a fi rezolvat toate problemele urbei, administratia clujeana a reusit totusi sa modernizeze profund orasul si a stiut sa se racordeze la principiile si prioritatile europene. Unul din domeniile unde Clujul a jucat cel mai bine este mitigarea schimbarilor climatice. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera este una din prioritatile cheie ale umanitatii, iar un esec în acest demers poate avea efecte catastrofale pentru omenire. Cu totii trebuie sa ne asumam un rol activ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si Clujul este un vârf de lance în acest domeniu. Mai întâi, Clujul a fost printre cele 13 orase românesti ce au aplicat pentru Misiunea “100 Orase Neutre din Punct de Vedere Climatic pâna în 2030” a Comisiei Europene, si a fost printre cele 3 selectate (împreuna cu Sectorul 2 si Suceava). Dupa aceea, Clujul s-a numarat printre primele 10 orase din UE ce au reusit sa finalizeze un Plan de Actiune si Investitii pentru Tranzitie la Neutralitate Climatica si sa aibe acest plan aprobat de catre Comisia Europeana. A fost primul oras din Europa Centrala si de Est ce a reusit acest lucru si a dat clasa unor orase cu mai mult staif, precum Copenhaga, Paris, Madrid sau Helsinki. Nu e lucru putin si un exemplu ca o administratie româneasca poate sa inoveze si sa performeze mai bine decât multe administratii din Vest. Clujul poate inspira pe altii sa: – Concureze la egal cu orase din Vest. – Îsi asume lupta împotriva schimbarilor climatice. Nu putem astepta sa fim luati în serios în Vest daca nu stim sa ne implicam direct în rezolvarea celor mai importante probleme ale omenirii. Nu putem astepta sa fim invitati la masa granzilor fara sa si respectam regulile mesei. Din pacate numarul oraselor românesti ce considera în mod sincer ca schimbarile climatice sunt o problema importanta, este relativ mic. – Aibe curajul sa inoveze. Bucurestiul si Clujul sunt momentan, coform datelor EuroStat, singurele orase din România cu PIB pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumparare) peste media europeana. Estimarile noastre arata însa ca avem mult mai multe orase ce peformeaza mai bine decât media europeana. Aceasta înseamna ca aceste orase vor trebui sa treaca de la o aborsare focusata numai pe a prinde Vestul din urma, la o abordare focusata pe inovare – mai exact, trebuie sa trecem de al prinde trecutul altora din urma la a visa noi viitorul. Momentan, Clujul este singurul oras din România ce inoveaza în mod activ si exemplul sau ar trebui urmat de cât mai multi. Clujul este si un exemplu bun ca poti creste economic si poti deveni verde în acelasi timp. Locul 2: Brasov Brasov este unul din orasele din România unde administratia locala a înteles atât importanta unui sector privat puternic, cât si importanta agendei verzi. Brasovul organizeaza de câtiva ani Forumul Oraselor Verzi si si-a asumat agenda verde înainte sa fie “cool” în România. De asemenea, conducerea administratiei brasovene a realizat ca Brasovul nu trebuie sa se culce pe lauri si sa se bucure numai de banii facuti din turism (un sondaj al Bancii Mondiale indica faptul ca Brasovul este considerat de catre români cel mai frumos oras din România, iar TripAdvisor a inclus Brasovul între primele 25 destinatii turistice pentru 2024 si i-a dat premiul “Best of the Best”) si încearca în mod activ sa aduca la nivel local firme în sectoare cu valoare adaugata mai mare. Momentan, Brasovul este printre putinele orase din România ce participa activ la târgurile pentru investitori din Vest, precum Expo Real. De asemenea, administratia este printre cele mai active în România în domeniul regenerarii urbane si au pornit mai multe proiecte, în oras si în zona metropolitana, ce vizeaza convertirea unor zone urbane în hub-uri de dezvoltare. Brasovul poate inspira pe altii sa: – Sa îsi asume în mod activ o agenda verde si sa se racordeze la prioritatile mondiale. – Sa încerce în mod activ sa atraga noi investitii la nivel local si sa faca tranzitia la sectoare cu valoare adaugata mai mare. – Sa îsi asume proiecte complexe de regenerare urbana, ce pot functiona ca si catalizatori pentru dezvoltarea orasului. Locul 3: Iasi Nici un oras si nici o comunitate nu vor putea prospera pe termen lung daca nu vor avea un sector privat puternic. SUA este responsabila si pentru buna parte din inovatiile disruptive la nivel mondial si dicteaza mersul economiei globale. Ca atare, orasele românesti ce vor fi sti sa se conecteze mai bine la economia americana vor fi probabil si printre cele mai performante în anii urmatori. Momentan, orasul ce s-a miscat cel mai bine pe relatia cu SUA a fost Iasul. Separat de Europa de Vest de Carpati si infrastructura proasta, Iasul a dezvoltat capitalul autohton si cu sprijinul firmelor locale s-a racordat la capitalul american. Iulius Grup, companie ieseana, a reusit nu numai sa transforme fizic Iasul, ci si economic, reusind sa atraga la Iasi firme precum Amazon, AMD, Microsoft, sau Cognizant. Impactul acestor investitii se vede si cu ochiul liber (merita o vizita la Iasi, daca nu ati fost recent) si din date. Daca în anul 2000, salariul mediu în judetul Iasi era pe locul 30 din 42, în anul 2022, Iasul a urcat pâna pe locul 5 (depasit numai de Bucuresti, Cluj, Timis si Ilfov). Daca trendul ascendent al dezvoltarii Iasului a persistat în 2023, depasind astfel Ilfov, este posibil ca în 2024 sa treaca si în fata Timisului. Se preconizeaza ca va exista o competitie tot mai intensa între Iasi si Cluj, iar avantajul semnificativ al Iasului vine din prezenta la nivel local a unor mari companii inovatoare din Statele Unite. O alta particularitate a Iasului, ce ar putea servi ca inspiratie pentru alte orase, este implicarea generala a sectorului privat în viitorul orasului. Daca mergeti la Iasi veti vedea ca firme precum Amazon, Raiffeisen, sau Centric, au programe extinse de responsabilitate sociala. De exemplu, la initiativa grupului CIVICA, firma Centric a pus la bataie 150.000 Euro pentru modernizarea unui parc public – initiativa ce a fost sustinuta, de asemenea, cu o contributie substantiala de catre Primaria Iasi. Iasi poate inspira prin: – Un dialog eficient între sectorul privat, administratia publica si societatea civila. Sunt foare rare cazurile în care publicul îsi exprima deschis satisfactia pentru o investitie privata – mai dese si mai puternice sunt vocile celor ce critica o investitie privata sau alta. Noi la UrbanizeHub suntem si vom ramâne apologetii investitiilor private, caci fara un sector privat puternic, nu avem cum sa avem o comunitate puternica. – Punti economice cu SUA. O racordare la economia americana este vitala pentru orice oras din România. Iasi a facut asta cu succes, iar privatul a explodat în ultimii ani. Citeste analiza completa pe urbanizehub.ro.
