Pe undeva, e nedrept sa existe administratii locale atât de performante încât sa puna în umbra cel mai mare judet din tara – stiti care, cel cu mai mult de un milion de locuitori, adica Iasul. Mesajele administratiei judetului despre investitiile facute din când în când nu vor face niciodata aluzie la ce se întâmpla în curtea altora. Nici macar o vizita ministeriala, cum a fost cea de acum câteva zile a Ralucai Turcan (FOTO JOS), de la Cultura, nu s-a lasat cu vreun anunt de alocare de cine stie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai stie câte sunt practic abandonate în Iasi. S-a lasat în schimb cu un mesaj nerostit de genul „poate ca Guvernul sau autoritatile de management care gestioneaza fondurile europene îti dau, dar nu-ti si baga în traista”. Daca ar fi sa tragem linie dupa aproape trei ani de mandat la Consiliul Judetean, dupa banii alocati pentru investitii în licitatiile lansate pe platforma electronica de achizitii publice e foarte probabil ca Iasul nu este pe podiumul judetelor în ceea ce priveste dezvoltarea atât de des clamata. Sa începem cu punctele tari, chiar daca aici nu este meritul administratiei judetului. De departe, cea mai mare investitie care se contureaza la Iasi este Spitalul Regional de Urgenta, evaluat la nivelul preturilor de acum la peste 600 de milioane de euro. Dar acest atu dispare în raport cu Clujul, care si el are un SRU, si cu Craiova, unde, la fel, se deruleaza un proiect similar. În acelasi timp, Craiova îsi mareste aeroportul cu sprijinul unei finantari identice cu cea obtinuta la Iasi, 351 milioane de lei. Dar peste 300 de milioane investesc, fiecare, aeroporturile din Cluj-Napoca si din Oradea – urmate de Constanta, care a alocat 260 de milioane în cel mare („Mihail Kogalniceanu”) si în cel mic (Tuzla). La fel ca la Iasi, niciuna dintre aceste aerogari nu depinde financiar de administratia judetului unde se afla. Excludem din ecuatie si proiectul metroului clujean, a carui prima linie care va avea 21 de statii cu tot cu capete, o lungime de 21 km si va costa aproape 2 miliarde de euro. Clujul si-a asigurat tratamentul medical Proiectul ApaVital, unde Consiliul Judetean este beneficiar, se numara printre putinele atuuri ale Iasului: în valoare totala de peste jumatate de miliard de euro, întregul proiect este cu 100 de milioane mai scump decât cel de la Cluj. În schimb, Clujul ne întrece în domeniul medical, unde în iulie tocmai a fost lansata licitatia pentru construirea unui spital pentru copii, investitie estimata la un miliard de lei. Înca o jumatate de miliard merge la Centrul Integrat de Transplant Cluj-Napoca. Dupa cum se stie deja, Iasul are doar sanse teoretice sa prinda finantare pentru Institutul Regional de Medicina Cardiovasculara (estimat la 1,4 miliarde de lei) si, de asemenea, sanse înca si mai putine pentru un nou Spital de Boli Respiratorii (aproape 900 milioane de lei). Pentru moment, CJ Iasi s-a resemnat cu extinderea si dotarea Unitatii Regionale de Primire a Urgentelor la Spitalul de Copii (aprox. 30 milioane lei) si cu refacerea unui corp de cladire al Spitalului de Pneumoftiziologie (33,7 milioane de lei). Bihorul are un singur proiect de investitii de acest fel: 21,5 milioane de lei pentru eficientizarea energetica a Spitalului de Psihiatrie de la Nucet. "Drumurile noastre toate" se modernizeaza. Mai ales în vest În schimb, Bihorul întrece pe toata lumea în ceea ce priveste drumurile. Vorbim de caile rutiere de care are grija administratia judeteana, nu de autostrazi si drumuri nationale – capitol la care Iasul ar fi, din nou, dezavantajat. În primul an de mandat la Consiliul Judetean, Ilie Bolojan a lansat proiectele centurilor ocolitoare pentru doua dintre municipiile din Bihor, Alesd si Beius. În vara lui 2023, accentul a fost pus pe largirea la patru benzi a altor doua drumuri, dintre care unul asigura accesul la Aeroportul Oradea. Celalalt, iesirea din Oradea spre Satu Mare, este preluat de la Compania de dumuri nationale doar cât sa fie modernizat pe o distanta de 3,8 km (ceva mai mult decât Iasi-Lunca Cetatuii, 3,3 km), cu un cost estimat în procedura de licitatie la 42 milioane de lei. Lista drumurilor de modernizat în Bihor este, poate, cea mai lunga din toate administratiile de judet. Astfel, cu 300 de milioane de lei, CJ-ul condus de Ilie Bolojan vrea sa creasca accesibilitatea pe drumurile judetene din Zona Metropolitana Oradea. Printre obiective se afla si drumul expres Oradea-Arad, estimat acum la un cost de peste 2,2 miliarde de euro, care urmeaza sa fie facut de cele doua CJ-uri si de primariile din municipiile resedinta. Proiectul se afla în faza proiectarii, contractul de finantare europeana pentru aceasta etapa fiind semnat recent. La rândul lui, Clujul a reusit sa deconteze modernizarea mai multor drumuri din fonduri europene: aproape 300 de milioane de lei pentru sase drumuri judetene. La Iasi, cel mai mare proiect de refacere a unui drum judetean a costat 26,3 milioane de lei (DJ 244D între Dolhesti si Coropceni), nemaipunând la socoteala „greaua mostenire” a Axei rutiere strategice Iasi-Suceava pentru care CJ trebuie sa mai aloce bani din bugetul propriu din cauza întârzierii peste masura a lucrarilor. La Iasi, Filarmonica si Centrul Expozitional stau. Bihorul construieste parcuri de specializare inteligenta În timp ce, la Iasi, proiecte precum restaurarea cladirilor Filarmonicii si construirea unui sediu pentru Opera Nationala sunt în asteptarea banilor de la Bucuresti, CJ Bihor a lansat proiectul edificarii unui Centru Cultural Multifunctional în Oradea (91,5 milioane de lei). Simultan, în judet, se înfiinteaza parcuri de specializare inteligenta (la Stei, Alesd, Beius si Marghita – investitie totala de 100 de milioane de lei), proiectul Parcului Tehnologic din Oradea fiind pe finalul amenajarii. La Iasi, CJ detine deja de mai bine de zece ani un Centru Expozitional, cu speranta ca va fi redeschis daca vor fi bani europeni pentru asta. Pâna atunci, anul viitor – când proiectul de la Letcani va împlini 10 ani – ar trebui sa înceapa sa functioneze primul parc industrial al CJ. Despre Bihor trebuie spus ca a demarat deja programul de achizitie de alimente (fructe, lactate si cornuri sau biscuiti) pentru elevi si prescolari. Pentru 48 de milioane de lei, cele trei loturi (care au atras cinci ofertanti) urmeaza sa fie atribuite pe urmatorii trei ani scolari. Clujul si Iasul au avut probleme cu aceasta procedura anul trecut si au reluat-o în doua rânduri. În scolile si gradinitele iesene au ajuns mai putin de jumatate din aceste produse, si acelea cu întârziere. În privinta serviciilor – cum este cel de transport public judetean – atât în Bihor, cât si în Cluj, cel putin o parte dintre trasee „s-au dat”. La Iasi, dupa cum se stie, licitatia este suspendata dupa ce transportatorii au contestat vehement noul program de transport public propus de CJ. Toate aceste miliarde de lei si milioane de euro enumerate sunt sume care exista, pentru ca reprezinta costurile estimate ale procedurilor de licitatie lansate deja. Dintre procedurile de achizitii lansate din noiembrie 2020 pâna acum, am dat mai putina atentie serviciilor. De departe, pe lânga cele de transport public, cele mai importante sunt acordurile cadru de întretinere a drumurilor pe timp de vara si de deszapezire pe o perioada de patru ani, pachet care la Cluj, de exemplu, costa 450 de milioane de lei, de doua ori mai scump ca la Iasi. Un ultim calcul : CJ - 3 mld., BH - 2,4 mld., IS - 1,6 mld În final, o ultima observatie : fara noul spital de copii si fara centrul de transplant, care fac în total circa 1,5 miliarde de lei, Clujul ar fi cât Iasul, care, ghinion, nu are niciun spital „în lucru”. Adica, per total, Clujul are 3 mld. lei, Bihorul are 2,4, iar Iasul doar 1,6 mld lei, bani pusi "pe masa" pentru proiecte de investitii, de construit sau de amenajat alte utilitati publice.
