Mihail Gorbaciov, care a încheiat Razboiul Rece fara varsare de sânge, dar nu a reusit sa previna prabusirea Uniunii Sovietice, a murit la vârsta de 91 de ani, au relatat marti agentiile de presa ruse, citând oficiali ai spitalului, relateaza Reuters si AFP. „Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în aceasta seara dupa o boala grava si lunga”, a informat Spitalul Clinic Central, potrivit Interfax. Mihail Gorbaciov, ultimul presedinte sovietic,a încheiat acorduri de reducere a înarmarii cu Statele Unite si parteneriate cu puterile occidentale pentru îndepartarea Cortinei de Fier care a divizat Europa Europa de la al Doilea Razboi Mondial, ducând la reunificarea Germaniei. Când protestele pro-democratie au cuprins natiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunista în 1989, el s-a abtinut de la folosirea fortei - spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimisesera tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 si Cehoslovacia în 1968. Dar protestele au alimentat aspiratiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în urmatorii doi ani într-o maniera haotica. Gorbaciov s-a luptat în zadar sa previna acel colaps. Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el si-a propus sa revitalizeze sistemul introducând libertati politice si economice limitate, dar reformele sale au scapat de sub control. Gorbaciov declara atunci ca sistemul economic sovietic era osificat si ca reorganizarea lui era imediat necesara. La început, reformele lui au fost cunoscute ca "uskorenie" (accelerare), dar, mai apoi, termenul "perestroika" (reconstructie) a devenit mult mai popular. Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici pâna atunci de neconceput la adresa partidului si a statului, dar i-a încurajat si pe nationalistii care au început sa faca presiuni pentru independenta în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia si din alte parti. Multi rusi nu l-au iertat niciodata pe Gorbaciov pentru turbulentele declansate de reformele sale, considerând ca scaderea ulterioara a nivelului lor de trai este un pret prea mare de platit pentru democratie. Dupa ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicatiei de stiri ale fortelor armate Zvezda: „Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu stim ce sa facem cu ea”. Sustinator al unei politici de apropiere de Occident, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. Gorbaciov va fi înmormântat în cimitirul Novodevichy din Moscova, alaturi de sotia sa Raisa, care a murit în 1999, a scris agentia de presa Tass, citând o sursa familiarizata cu dorintele familiei. Ce spunea Gorbaciov în 2021 despre tensiunile dintre Rusia si Occident Ultimul lider sovietic spunea în decembrie 2021 ca criza ruso-occidentala îsi are originea în "aroganta" americana dupa destramarea Uniunii Sovietice, în timp ce SUA si UE au acuzat, înainte de începutul razboiului, ca Moscova a comasat trupe la frontiera Ucrainei. "Aceasta li s-a urcat la cap, aroganta, autosatisfactia, ei (americanii) s-au proclamat câstigatori în Razboiul Rece, în conditiile în care împreuna am salvat lumea de la confruntare", a declarat Gorbaciov. "Cum se poate spera la relatii de echitate cu SUA, cu Occidentul în aceasta situatie?", a continuat Mihail Gorbaciov, într-un interviu pentru agentia de presa RIA Novosti, denuntând "triumfalismul" Washingtonului. Fostul lider sovietic spunea ca tabara occidentala dorea "sa construiasca un nou imperiu, astfel s-a nascut ideea extinderii NATO". Într-un interviu din ianuarie 2021, întrebat ce asteptari are de la presedintia Biden, Gorbaciov a raspuns ca „trebuie facut ceva [...] pentru a se normaliza relatiile”, pentru ca acestea sunt „îngrijoratoare”. Pe 26 februarie 2022 Fundatia Gorbaciov a spus despre razboiul din Ucraina: „În legatura cu operatiunea militara a Rusiei în Ucraina, începuta pe 24 februarie, afirmam necesitatea încetarii timpurii a ostilitatilor si a începerii imediate a negocierilor de pace. Nu exista nimic mai pretios în lume decât vietile umane”.
