Această intenţie, mărturisită şi asumată, ca şi misiune publică, este o provocare, mai ales prin cuprinderea şi diversitatea ei, prin delicatul şi dificilul proces de îmbinare a constitutivelor: expoziţii permanente şi tematice, expoziţii în aer liber, spectacole de folclor şi ritual, ateliere meşteşugăreşti, alte reprezentări de semne şi expresii identitare, diverse şi ele, manifestări ştiinţifice: simpozioane, mese rotunde, sesiuni de comunicări, concursuri şcolare pe diverse teme etnografice. Totodată, amploarea demersului asumat implică permanent o cooperare constantă cu un număr mare de instituţii organizatoare, până la categorii socio-profesionale specifice: meşteri populari şi păstrători ai folclorului, specialişti în etnologie, folcloristică, antropologie, sociologie, artişti profesionişti şi chiar amatori. Odată cu această variată paletă de propuneri, scopul instituţiei publice este captarea unui public receptor va fi şi el cât se poate de divers, de toate vârstele, preocupările, condiţia socială şi intelectuală, dar mai ales a generaţiei tinere. Intenţia muzeografilor Secţiei de Etnografie, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, de a constitui/prezerva/conserva colecţii patrimoniale remarcabile şi de a le expune în spaţii expoziţionale clasice şi/sau neconvenţionale (spaţiu public craiovean, târguri, magazine tradiţionale), din perspective arhitecturale şi decorative minunate, a depăşit maniera clasică de prezentare a unei galerii de arte tradiţionale şi evidenţiază, în principal, povestea „facerii” obiectului, artefactul tradiţional printr-o ambientare „personalizată” şi, pe cât posibil, apropiată unor „realităţi” cotidiene, naturale, fie din timpul sacru, fie din cel laic. Meşterii chemaţi în fiecare toamnă la „Târgul meşterilor populari”, sub coordonarea specialiştilor Secţiei de Etnografie, îşi aranjează ei înşişi micro-expoziţii, căci în spaţiul recreat de Muzeul Olteniei nu este permis accesul kitsch-ului, singura emblemă promovată fiind reprezentată de AUTENTIC, ce implică pe deplin şi componenta educativ - didactică. În acest sens, demonstraţiile directe la roata meşterului olar, la războiul de ţesut, demonstraţiile de cioplit, de sculptură, de prelucrare a metalelor, de pictură tradiţională etc. augmentează sentimentul publicului craiovean că trăieşte un fenomen autentic, natural, pe cât de vechi, pe atât de actual. Instituţia muzeală luptă să contureze şi să construiască, într-o manieră demonstrativă, punţi solide între trecut, prezent şi viitor, într-o manieră interactivă de natură a atrage în principal generaţia preşcolarilor şi şcolarilor. În contextul în care, Craiova a devenit un oraş cu adevărat cultural, cu precădere în ultimii doi ani, produsul cultural propus craiovenilor a demonstrat că instituţia culturală craioveană a depăşit întru totul complicatele distribuiri spaţiale şi organizatorice, punându-se în slujba comunităţii şi, printr-o ordonare şi coerenţă a demersului muzeistic, a transformat de multe ori esplanada Teatrului Naţional sau Centrul vechi al Craiovei, într-un spectacol al formelor, culorilor ambianţelor diferite, al (re)construcţiei unei aşezări tradiţionale arhaice nu doar ca o expoziţie de obiecte felurite tradiţionale, ci ca un construct încărcat de semnificaţii şi de valori. Atelierele creative propuse de muzeografi în spaţiul Secţiei de Etnografie echivalează, în fapt, cu re-locarea meşteşugurilor tradiţionale în spaţiul muzeal şi în spaţii publice, ceea ce determină automat modificarea discursului muzeal căci obiectele muzeale aflate în colecţii şi depozite, sunt prezentate publicului vizat, pot fi văzute, studiate, mişcate, acţiune ce imprimă şi provoacă percepţii cu caracter afectiv, stimulativ, de natură a conduce automat la nevoia de a crea, modela, colora sau confecţiona, re-produce structura, forma sau compoziţia exponatelor. Omul modern, digitalizat are nevoie de artă/cultură şi mai ales de un feedback al instituţiilor muzeale care să îl integreze într-o comunitate de apartenenţă identitară şi culturală. Identificarea şi valorificarea unor strategii de comunicare muzeală, adecvată generaţiei tinere, constituie o prioritate pentru Secţia de Etnografie interesată să transmită comunităţii elemente fundamentale de etnografie, antropologie socială, de a dezvolta afecte, percepţii şi trăiri emoţionale pozitive faţă de tradiţie, cultură, trecut autentic. Pe acest segment, Muzeul Olteniei a validat valorificarea tradiţiilor şi meşteşugurilor artistice prin reamenajarea „Magazinul de Artă Tradiţională şi Suveniruri”, de fapt, o expoziţie de artă populară cu vânzare, unde produsele autentice olteneşti reconstituie crâmpeie identitare din universul satului şi caselor de altădată. Obiectele, prezentate spre vânzare, cuprind o gamă diversificată a artei şi creaţiei populare, de la costume populare la ceramică, unelte de bucătărie, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi sticlă, scoarţe ţărăneşti, piese de port. Descoperi în acest spaţiu identitar, ceramica smălţuită şi nesmălţuită, provenind din centre încă active ale olăritului din Oltenia (Horezu - Vâlcea, Oboga – Olt, Şişeşti – Mehedinţi, Vlădeşti – Vâlcea, Româna – Olt etc), din Harghita şi Covasna, din Suceava, obiecte de artă şi utilitare, sculptate în lemn (căuce, furci, scaune din lemn, măsuţe, linguri, blaturi, tocătoare, tacâmuri din lemn, blide şi blidare, cruci, pistornice, etc.), tablouri lucrate în tehnica goblenului, obiecte din metal etc. Astfel, iubitorii de artă tradiţională îşi pot alege reprezentări de scoarţe şi covoare olteneşti, pasionaţii de ştiinţele naturii îşi pot cumpăra imagini cu specii deosebite aflate în colecţiile de paleontologie, minerale şi roci, moluşte, păsări, fluturi exotici, botanică etc. Iubitorii de istorie sunt atraşi cu ilustrate reprezentând veşminte, bijuterii (paftale, cercei, brăţări de aur), de o reală valoare patrimonială, ce provin din tezaurele descoperite în judeţul Dolj (Tezaurul de la Bucovăţ, judeţul Dolj, sec. al XVI-lea). „Magazinul de Artă Populară şi Suveniruri” , aflat în componenţa Secţiei de Etnografie, reprezintă un reper cultural pentru mediul artistic al Craiovei, al cărui unic scop este susţinerea tezaurul cultural creat de meşterii populari.
