Raportare ONG: Majoritatea refugiatelor care au nascut în România reclama probleme si abuzuri în sistemul medical public. O gravida în luna a noua a plecat, cu autobuzul, sa nasca în Ucraina Asociatia Moaselor Independente (AMI), organizatie care ofera servicii de sanatate pentru gravide, mame și nou-născuți, servicii medicale și navigare în sistemul medical pentru peste 5.500 de beneficiari lunari – persoane vulnerabile și refugiate – arata ca 64 de femei ucrainene înregistrate în baza de date a organizatiei au nascut în sistemul de sanatate public din România în perioada mai 2022 – iulie 2023 si ca majoritatea au reclamat o serie de probleme si abuzuri în ceea ce priveste experienta la nastere în spital. Potrivit asociatiei, în 100- din situatii refugiatele ucrainene au reclamat lipsa posibilitatii de a avea alaturi partenerul sau o persoana de sprijin sau translatorul pus la dispozitie de organizatie, precum si separarea nou-nascutului de mama dupa nastere, inclusiv pe perioade de peste 24 de ore, în conditiile în care ghidurile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, standardele de calitate si alte ghiduri internationale bazate pe dovezi indica si recomanda contactul neîntrerupt între mama si nou-nascut pentru a atinge cea mai buna stare de sanatate, startul optim în viata si pentru a asigura initierea alaptarii. Totodata, asociatia arata ca în majoritatea cazurilor au fost reclamate refuzurile spitalelor privind vizita membrilor familiei dupa nastere, dar si o serie de probleme legate de îngrijirea postnatala a nou-nascutului, în special lipsa sprijinului pentru initierea si mentinerea alaptarii. Alte probleme semnalate au fost legate de îngrijirea postpartum a femeii, lipsa de explicatii din partea echipei medicale privind decizia de a finaliza sau de a programa nasterea prin cezariana si hranirea imediata a bebelusului cu biberonul, în mod nejustificat. Nasterile au avut loc în spitale publice din Bucuresti (58), Iasi (2), Constanta (1), Brasov (1), Galati (1) si Alexandria (1), 34 prin cezariana si 30 pe cale vaginala. „Cu toate aceste probleme se confrunta zi de zi orice gravida în România. Sunt probleme care exista de ani de zile, s-au amplificat în ultimii ani, iar pentru femeile refugiate au avut un impact si mai grav. Lipsa accesului la îngrijire antenatala în sistemul public, la asistenta bazata pe dovezi la nastere, practicile neconforme si daunatoare de dupa nastere din maternitati duc România la unele dintre cele mai mari rate de mortalitate materna si infantila din Europa, dar si la zeci de mii de complicatii de sanatate pentru mame si copii în fiecare an. În ultimii ani, rata de mortalitate materna a crescut, ajungând de peste trei ori mai mare decât media europeana, în conditiile în care România si-a asumat în obiectivele de dezvoltare durabila ca pâna în 2030 va ajunge sub media Uniunii Europene, aceasta medie fiind chiar mai mica decât a tarilor europene, atât la mortalitatea materna, cât si la cea infantila. România nu doar ca va rata aceste tinte, dar observam ca aceste rate cresc continuu. Ne aflam într-un punct în care trebuie instituita o alerta nationala de risc pentru sanatatea publica”, a declarat Irina Mateescu, moasa licentiata, vicepresedinta a Asociatiei Moaselor Independente. „De asemenea, au existat numeroase promisiuni din partea medicilor din maternitatile publice din România legate de prezenta la nastere a unui medic anume pentru beneficiare. Mentionam ca aceasta practica este ilegala si abuziva si ca în cele mai multe cazuri duce la programarea de cezariene, în functie de garda si programul medicului, pentru ca acesta nu are raspundere medicala în afara orelor de program. Fenomenul conduce la cresterea ratei cezarienelor nejustificate, la interventii inutile si daunatoare, dar si la o lipsa accentuata de confort pentru gravidele care ajung în travaliu si sunt preluate de alt medic. Femeia gravida trebuie informata ca, în sistemul public, va fi asistata de medicul de garda prezent în spital si disponibil, fara a exista nicio presiune pentru a grabi nejustificat travaliul sau de a efectua o cezariana nenecesara. Numarul îngrijorator de mare de operatii cezariene, lipsa sprijinului si a îngrijirilor perinatale prietenoase, centrate pe nevoile mamei, nou-nascutului si ale familiei, practicile în care bebelusii sunt despartiti de mamele lor dupa nastere, în care alaptarea nu este sprijinita se traduc într-o stare de sanatate fizica precara si un start psiho-emotional negativ, uneori traumatizant, ducând si la complicatii privind sanatatea mintala si bunastarea unei familii”, a mai declarat Irina Mateescu. Marturii ale refugiatelor ucrainene despre experienta nasterilor în spitalele din România pot fi citite mai jos. Asociatia Moaselor Independente a mai realizat si o analiza de nevoi ale refugiatilor ucraineni din propria baza de date privind serviciile si asistenta medicala necesara. Aceasta a vizat perioada octombrie 2022 – iunie 2023, iar chestionarul a fost aplicat la nivelul a 1.929 de persoane în calitate de reprezentanti ai familiilor înregistrate în baza de date a organizatiei, fiecare familie având, în medie, patru persoane. În privinta serviciilor medicale necesare pentru reprezentantul familiei, pentru copii si persoane din îngrijirea acestuia, a rezultat ca majoritatea au avut nevoie de serviciile unui medic pediatru, ale unei moase, de vaccinare, de ajutor în alaptare si în întarcare si de consiliere cu privire la îngrijirea nou-nascutului. Asociatia Moaselor Independente mai arata ca, în urma acestei analize, a reiesit totodata ca 129 de persoane au ales sa plece în Ucraina pentru a accesa servicii medicale de diferite specialitati din cauza lipsei accesului în România la respectivele servicii. Principalele bariere au fost reprezentate de costurile crescute pentru proceduri, lipsa accesului în sistemul public sau în timp util pentru realizarea anumitor proceduri, tratamente si investigatii, bariera lingvistica si lipsa de informatii despre accesarea serviciilor, tratamentelor sau procedurilor necesare. Principalele specialitati pentru care refugiatii ucraineni au cautat îngrijire în Ucraina au fost cele de obstetrica-ginecologie, imagistica si stomatologie. Totodata, au existat cazuri în care refugiatii s-au întors în Ucraina pentru screening prenatal, investigatii paraclinice pentru sarcina sau ginecologie, pentru consult si tratament pentru diabet, chimioterapie si controale oncologice, pentru interventii chirurgicale, cardiologie, vaccinare pediatrica si consult si control psihiatric. „Din nefericire, lipsa de acces la îngrijire antenatala, la consultatii si screeninguri decontate în sistem public de CNAS forteaza refugiatele din Ucraina sa caute îngrijire în tara lor, în ciuda riscurilor de a calatori gravide într-o tara aflata în razboi. Unul dintre cazurile marcante a fost cel al unei gravide în luna a noua de sarcina, însarcinata cu al patrulea copil, care a plecat, cu autobuzul, sa nasca în Ucraina, dupa mai multe încercari esuate de a accesa servicii sigure în România. Toate aceste obstacole cu care se confrunta femeile din România, mai ales din comunitati vulnerabile, au un impact semnificativ asupra sanatatii lor sau a copiilor. În numar covârsitor, gravidele din România, care nu au bariera de limba si care cunosc sistemul de îngrijiri prenatale de aici, nu dispun de acces la monitorizarea sarcinii în sistemul public. Practic, în România, în momentul de fata, este o exceptie ca o femeie sa îsi poata urmari sarcina în sistemul public, sa aiba conditii minime de siguranta, sa aiba acces la servicii medicale pentru a-si proteja propria sanatate si pe a nou-nascutului. De aceea, am transmis prim-ministrului si ministrului Sanatatii o serie de masuri si recomandari urgente si necesare în vederea asigurarii accesului la aceste servicii”, a declarat Irina Mateescu, vicepresedinta a Asociatiei Moaselor Independente. De la începutul razboiului din Ucraina, Asociatia Moaselor Independente a furnizat asistenta refugiatilor sositi în România în peste 60.000 de cazuri. Este vorba fie despre ajutor medical urgent, servicii medicale, educatie pre si postnatala, consultatii cu moasa, adăpost, hrană, îmbrăcăminte și necesități de bază, fie acces la servicii de sănătate materno-infantilă, sănătate sexuală și reproductivă, cursuri de limba română și engleză, educație și activități recreative pentru copii, sprijin juridic, psihologic și social, alături de servicii de traducere, înscriere la medicul de familie, activități de integrare pentru adolescenți, informare și prevenire a violenței de gen. Totodata, a pus la dispoziția refugiatilor din Ucraina un call-center dedicat si a angajat în echipa sa 20 de refugiati ucraineni. Mai mult, pe moasele.ro
