Tulburarea de spectru autist (TSA) este o dizabilitate complexa de dezvoltare a creierului care afecteaza 3 arii principale ale functionarii unui copil: comunicarea, interactiunea sociala si comportamentul. Desi aspectul copiilor cu autism nu îi deosebeste de ceilalti, acestia comunica, interactioneaza, se comporta si învata în moduri diferite fata de majoritatea celorlalti copii. Potrivit Centrului pentru prevenirea si controlul bolilor (CDC) din Statele Unite, unul din 59 de copii are autism. Tulburarea este de 4 ori mai frecventa la baieti, iar multe fete prezinta simptome mai putin evidente în comparatie cu acestia. Este o afectiune care se mentine pe tot parcursul vietii. Un nou studiu international coreleaza autismul cu modificari ale microbiomului prin axa intestin-creier, deschizând noi oportunitati de tratament. Studiul, desfasurat de o echipa internationala de experti în microbiom, a identificat dovezi convingatoare care coreleaza microbiomul intestinal cu tulburari de spectru autist. Cercetatorii au identificat diferente importante în ceea ce priveste microbiomul persoanelor cu autism din diferite cohorte de studiu din întreaga lume, ceea ce arata ca schimbarile de microbiom sunt o caracteristica asociata autismului. Totodata, cercetatorii au mai descoperit si corelatii între modificarile de microbiom si factori imunitari, printre care si markerul inflamator IL-6, în indivizi cu autism. O serie de studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal (sau bacterioterapie) au demonstrat capacitatea de a actiona asupra dereglarilor de fauna bacteriana intestinala specifice autismului, informeaza Agerpres. Aproximativ 75 de milioane de persoane sufera de tulburari din spectrul autist. Multe dintre acestea au probleme în ceea ce priveste comunicarea si interactiunea cu alte persoane si manifesta comportamente restrânse sau repetitive. Persoanele cu tulburare de spectru autist pot avea modalitati diferite de a învata, a se misca sau de a-si concentra atentia. „Corelatia dintre modificarile microbiomului si markerii sistemului imunitar ofera informatii valoroase despre modul în care microbiomul poate influenta sanatatea indivizilor diagnosticati cu autism”, a declarat prof. Evan Elliott de la Universitatea Bar-Ilan, care a avut un rol important în acest studiu. Cercetatorul a adaugat ca „succesul tratamentului cu microbiom fecal în modularea speciilor microbiene relevante reprezinta o cale promitatoare pentru viitoare interventii terapeutice”. Substantele chimice eliberate în intestine de microbiom influenteaza dezvoltarea creierului, începând de la nastere, spun specialistii. Studiul sustine ideea ca tintind axa intestin-creier, semnalele biochimice care se produc între tractul gastrointestinal si sistemul nervos central pot deschide o noua abordare terapeutica pentru un subgrup specific de indivizi cu autism. O astfel de abordare personalizata are potentialul de a îmbunatati semnificativ rezultatele si calitatea vietii pentru persoanele cu tulburare de spectru autist.
