Mii de oameni manifesteaza în întreaga Germanie împotriva extremei drepte, pe care o acuza de subminarea democratiei, vizând Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) - iar unii cer interzicerea formatiunii -, relateaza AFP, care se întreaba ”s-a trezit, oare, societatea civila?”. Mobilizarea se extinde ca o pata de ulei, de la orase medii la mari orase, în care au loc mai multe manifestatii pe zi de o saptamâna. Pâna duminica sunt anuntate alte aproximativ 100 de manifestatii, cel mai adesea cu sloganul ”Împreuna împotriva extremei drepte”. Aceasta contestare a fost declasata de dezvaluirea la 10 ianuarie, de catre publicatia germana de investigatii Correctiv a unei reuniuni la Potsdam, în apropiere de Berlin, în noiembrie, la care s-a discutat un plan de expulzare masiva a persoanelor de origine straina. Între participanti se afla un reprezentant al miscarii identitare radicale - austriacul Martin Sellner - si membri AfD. Aceasta dezvaluire a socat o tara care parea sa fi acceptat ca pe o fatalitate ascensiunea în sondaje a acestei formatiuni ostile migrantilor, înfiintata în urma cu 11 ani. Aceasta ”reuniune scandaloasa” a aprins ”frica deportarii a milioane de cetateni sau necetateni, o frica ce face parte din mosternirea critica a national-socialismului (nazism), declara AFP un politolog specializat în extrema dreapta, Hajo Funke. La câteva zile dupa aceste dezvaluiri, aproximativ 20.000 de persoane manifestau la Berlin, iar 10.000 la Potsdam, inclusiv cancelarul social-democrat Olaf Scholz si ministrul sau al Afacerilor Externe Annalena Baerbock. Activisti si organizatii care au convocat aceste adunari au parut sa fie primii surprinsi de valul participantilor. SFÂRSITUL ”NORMALIZARII” Aceasta contestare pare sa fie expresia unei mobilizari a ”majoritatii tacute” în favoarea apararii democratiei, pe care spunea recent ca si-o doreste presedintele serviciilor germane de informatii interne (BfV) Thomas Haldenwang. Manifestatiile sunt ”încurajatoare si arata ca noi, democratii, suntem mai numerosi decât cei care vor sa ne învrajbeasca”, comenta Olaf Scholz. AfD a profitat în ultimele luni de insecuritate a populatiei rezultata în urma unui nou aflux de migranti în tara si de certuri permanente între cele trei partide ale coalitiei guvernamentale, pe fondul unei recesiuni economice si unei inflatii mari. AfD s-a instalat în mod solid în pozitia a doua în intentiile de vot - cu aproximativ 22- -, în urma conservatorilor din CDU/CSU. În bastioanele sale din fosta Germanie comunista (RDG), formatiunea se afla pe primul loc - cu peste 30- în intentiile de vot - în trei landuri, si anume Thuringia, Saxonia si Brandenburg, în care au loc în septembrie alegeri regionale. Dupa socul intrarii AfD în Parlament în 2017, AfD s-a integrat în peisajul politic, în pofida faptului ca toate partidele refuza sa se alieze cu el. AfD este condus de un duo care sustine ca reprezinta centrul burghez conservator. Dupa reuniunea de la Potsdam, ”aceasta normalizare a partidului s-a terminat”, apreciaza Funke, în pofida faptului ca partidul a anuntat ca nu sustine proiectul ”migratiei” prezentat Martin Sellner. Acest scandal a dezvalui ”adevarata fata” a partidului, a acuzat într-o dezbatere în Bundestag, Camera inferioara a Parlamentului german, co-presedintele partidului Social Democrat (SPD) Lars Klingbeil. SCOATEREA AFD ÎN AFARA LEGII? Vocile care cer interzicerea AfD - reprezentate de SPD-ul lui Olaf Scholz - se multiplica. În pofida faptului ca ele au sanse mici sa o obtina, o petitie prin care se cere retragerea drepturilor constitutionale ale liderului AfD în Thuringia, Björn Höcke, considerat omul puternic al partidului, a adunat peste un milion de semnaturi în urma dezvaluirilor Correctiv. AfD a fost plasat în Thuringia sub o supraveghere consolidata, dupa ce BfV a acuzat partidul ca apara pozitii anticonstitutionale. Formatiunea de extrema dreapta a fost acuzata si plasata sub supravegghre si în Saxonia-Anhalt (est), dar si Organizatia de Tineret a AfD din Brandenburg, landul din jurul Berlinului. În acest context, ”statul are datoria sa studieze o eventuala interzicere a AfD”, a cerut presedintele SPD al Bundestagului, Wolfgang Thierse. Lansarea unei proceduri în acest sens - foarte îndelungata si complicata - este vazuta cu scepticism de catre majoritatea observatorilor, care se tem ca un esec ar putea sa alimenteze si mai mult popularitatea AfD. Însa, ”daca se dovedeste ca un partid vrea sa transforme Germania într-un stat fascist, el trebuie sa fie interzis, indiferent de puterea pe care o are”, cere într-un interviu acordat revistei Stern vicecancelarul Robert Habeck (Verzi, ecologisti).
