Liderii regiunii autonome Gagauzia din Republica Moldova se plâng într-o scrisoare de o lege discriminatorie si „anti-gagauza” a conducerii centrale de la Chisinau si cer ajutor financiar de la România, Bulgaria, UE, SUA, Turcia si Rusia, acuzând ca obligativitatea de a rambursa TVA-ul catre firme din bugetul local lasa goala visteria Comratului. În octombrie anul trecut, la Chisinau a fost promulgata o lege de modificare a Codului fiscal, care prevede ca Gagauzia trebuie sa ramburseze impozitele catre întreprinzatori, inclusiv taxa pe valoarea adaugata (TVA), din bugetul local, în loc de bugetul national, asa cum se proceda pâna atunci. În cazul în care suma pe care Gagauzia trebuie sa o plateasca drept rambursari depaseste veniturile bugetare, legea prevede ca diferenta va fi acoperita din bugetul de stat în anul bugetar urmator. Sefa regiunii gagauze, bascanul Evghenia Gutul (foto), precum si presedintele Adunarii Populare a Gagauziei (parlamentul local), Dmitrii Constantinov, au trimis o scrisoare Delegatiei UE în Republica Moldova, precum si ambasadelor Turciei, Rusiei, României, SUA si Bulgariei în Republica Moldova în care le cer sa acorde asistenta financiara Gagauziei, pentru a acoperi „deficitul” bugetar al regiunii, scrie NewsMaker. Ei sustin ca initiativa legislativa a Chisinaului prin care Autonomia Gagauza a fost obligata sa ramburseze taxa pe valoare adaugata (TVA) din bugetul local va prejudicia grav veniturile acesteia. Cei doi au calculat ca bugetul Autonomiei Gagauze ar putea pierde anual 8 milioane de dolari. În scrisoare, ei acuza ca legea adoptata de Parlamentul de la Chisinau care prevede restituirea TVA-ului din bugetul Gagauziei este „anti-gagauza” si „o discriminare pe criterii nationale” „Consideram ca legea adoptata de Parlament are ca scop încalcarea drepturilor si atributiilor Autonomiei Gagauze cu scopul strangularii sale economice, a scaderii nivelului de trai al populatiei, închiderea programelor sociale si, în consecinta, crearea de tensiuni si instabilitate în Gagauzia, care ar putea sa duca la consecinte imprevizibile.Legea adoptata are un caracter pronuntat si cu intentie anti-gagauz, evidentiind discriminarea deschisa a întregului popor pe criterii nationale, încalcând drepturile de baza socio-economice ale populatiei autonomiei, punând în pericol însasi existenta Autonomiei Gagauze”, se arata în document. „Din cauza reducerii drastice a veniturilor bugetare, sustenabilitatea financiara a Gagauziei va fi perturbata, ceea ce va duce la necesitatea de a sechestra sau de a reduce urgent bugetul acesteia, iar în consecinta se va produce o catastrofa sociala si economica, cu care poporul nostru nu s-a mai confruntat pâna acum de la înfiintarea autonomiei gagauze”, avertizeaza cei doi lideri ai Gagauziei. „Va rugam ca în aceste clipe grele pentru Gagauzia sa acordati asistenta financiara critica si necesara pentru a acoperi deficitul bugetar al autonomiei”, pledeaza cei doi în scrisoarea trimisa ambasadelor. Deocamdata, nici guvernul de la Chisinau, nici ambasadele straine nu au raspuns conducerii Gagauziei, precizeaza NewsMaker. Evghenia Gutul, apropiata de oligarhul prorus Ilan Sor, a fost aleasa bascan al Gagauziei în vara anului trecut, o alegere controversata, marcata de o ancheta pentru finantare ilegala a campaniei electorale, precum si de scoaterea în afara legii a Partidului SOR din partea caruia a candidat. Moldova, zguduita de razboiul din Ucraina vecina, si-a stabilit ca principal obiectiv de politica externa aderarea la Uniunea Europeana de la alegerea în 2020 a presedintei Maia Sandu. În decembrie anul trecut, liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Gagauzia, regiunea sa autonoma din sudul tarii, are propria adunare si propriul guvern autonom si are o populatie de origine turca, care a aderat însa la crestinismul ortodox. Din cei 140.000 de locuitori ai regiunii, putini cunosc limba româna, în schimb sunt rusofoni. Autoritatile de la Comrat au avut o relatie tensionata cu autoritatile moldovenesti în cele trei decenii de independenta, tensiuni care s-au accentuat mai ales de la venirea unei conduceri proeuropene la Chisinau si de la invazia rusa în Ucraina. Pe de alta parte, si autoritatile din cealalta regiune problema a Republicii Moldova, Transnistria, sunt nemultumite de o decizie a guvernului central care îi afecteaza finantele. De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea caruia firmele din Transnistria vor trebui sa plateasca taxele vamale în bugetul Republicii Moldova. Pâna acum, desi companiile din regiunea transnistreana erau înregistrate la Chisinau ca agenti economici moldoveni, ele plateau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemultumirea autoritatilor de la Tiraspol, care acuza Chisinaul ca împovareaza fiscal companiile transnistrene.
