Mobilitatea urbana ar putea cunoaste noi dimensiuni în anii urmatori. Proiecte vehiculate de Primarie de-a lungul anilor vor trebui implementate în mod obligatoriu, dupa ce Parlamentul a aprobat o lege în acest sens. Actul normativ este acum în proces de promulgare la presedintele tarii. Este vorba despre benzi unice, extinderea unor zone pietonale, restrictii de acces pentru unele categorii de masini în anumite zone, asigurarea unui transport public accesibil si predictibil, construirea de terminale intermodale de calatori si marfa, masuri de „calmare a traficului” si alte astfel de proiecte vor deveni obligatorii. Iasul se numara printre orasele din tara care trebuie sa implementeze unele masuri în intervale clar stabilite: de exemplu, pâna în decembrie 2025 trebuie sa defineasca zonele cu nivel scazut de emisii (ZNSE), unde accesul masinilor va fi restrictionat, si sa introduca benzi unice pe trasee unde, în prezent, autobuzele si tramvaiele circula cu mai putin de 15 km/h. Care sunt principalele masuri obligatorii pentru Primaria Iasi Proiectul de lege a fost aprobat zilele trecute de Parlament si, cel târziu la finalul saptamânii viitoare, actul normativ va fi promulgat de seful statului Klaus Iohannis si va intra în vigoare. De la acest moment, în maximul 6 luni vor fi elaborate normele metologice si ghidurile de implementare, principalele autoritati implicate fiind Ministerul Transporturilor si Ministerul Mediului. Un principiu al legii consta în „dezvoltarea orientata spre transportul public” (DOT). „Prin acest principiu se întelege proiectarea si realizarea spatiilor urbane si periurbane pentru a integra comunitati, activitati, cladiri si spatiul public, cu asigurarea unor conexiuni facile prin mersul pe jos si cu bicicleta, precum si prin asigurarea unor conexiuni si servicii de transport public eficiente catre restul orasului”, se arata în actul normativ, consultat de „Ziarul de Iasi”. De exemplu, strazile trebuie proiectate cu benzi unice pentru transport, piste pentru biciclisti sau prin reducerea limitelor de viteza stabilite pentru autovehicule pe anumite sectoare de drum, dar cu obligatia de a asigura o „retea ciclista completa, cu elemente de umbrire adecvate, suprafete netede si parcare securizata”. În ceea ce priveste transportul public, o tinta care trebuie atinsa pâna în 2030 este ca cel putin 60- din populatie sa se afle la mai putin de 500 de metri distanta de o linie de transport unde frecventa maxima este de 20 de minute. „Statiile de autobuz, troleibuz si tramvai din interiorul localitatilor sa fie amplasate în zone atractive, la distanta de cel mult 400 m fata de alta”, se mai arata în actul normativ. În cazul scolilor, serviciilor medicale si cele comunitare, astfel de cladiri trebuie sa fie pe o raza de cel mult 300 metri fata de statie de transport. „Municipiile resedinta de judet au obligatia sa instituie, pâna la data de 31 decembrie 2025, benzi dedicate transportului în comun, în baza prevederilor planului de mobilitate urbana durabila, pentru liniile de transport public cu o viteza medie de deplasare mai mica de 15 km/h”, este o alta prevedere a legii care va da cu siguranta batai de cap Primariei Iasi. Contactat telefonic, seful CTP Cristian Stoica nu a putut estima câte trasee din Iasi ar urma sa fie afectate de o asemenea masura, dar este cert ca astfel de provocari vor fi pe trasee din Pacurari, Bucium, Copou, Mircea cel Batrân – Galata, Centru etc., respectiv în acele zone unde, în special la orele de vârf, mijloacele de transport se deplaseaza cu o viteza redusa. „Aceasta lege, asa cum ati descris-o, nu pare a tine cont de trama stradala – pe strazi subdimensionate, cele cu o banda pe sens, singura solutie pentru a putea fi introdusa o banda dedicata transportului public ar fi doar daca acea strada devine sens unic. Pe strazi cu minimum 2 benzi pe sens pot fi introduse benzi unice, dar trebuie luati în considerare si alti factori”, a comentat directorul CTP Iasi. În completarea acestei legi, obligatia pentru benzi dedicate vine si în contextul accesarii de fonduri europene pentru achizitia de tramvaie si autobuze. Programe ca PNRR, POR si viitoare programe regionale obliga autoritatile ca, în cazul unor astfel de achizitii, sa asigure pentru aceste mijloace si benzi unice. Alta obligatie: zone cu restrictii sau taxe pentru masini Un capitol separat al legii face referire la asa-numitele „zone cu nivel scazut de emisie” (ZNSE). Astfel de zone pot fi de doua tipuri: cu tarife de acces sau doar cu reguli de acces. În primul caz, vor putea fi instalate bariere, iar soferii vor trebui sa achite o taxa, iar, în a doua situatie, nu vor fi bariere sau taxe, dar politia locala va face controale în mod aleatoriu (si va aplica amenzi). „În interiorul perimetrului ZNSE este permis accesul doar pentru autovehiculele care îndeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii: respecta standardele de emisii ale zonei; achita tariful aferent zonei, daca este cazul; sunt exceptate sau beneficiaza de reducere de pâna la 100- de la plata taxei”, se precizeaza în actul normativ. Astfel, soferii care conduc masini cu nivel scazut de emisii (pragurile urmeaza sa fie definite în ghiduri) vor putea circula liber prin astfel de zone, în timp ce soferii cu masini poluante trebuie sa achite o taxa sau nu vor avea acces deloc (în functie de tipul de ZNSE stabilit de autoritatea locala, prin decizia consiliului local). Iasul se numara printre cele 13 aglomerari urbane din tara care au obligatia sa reglementeze astfel de zone pâna la finalul anului 2025. Regulile de acces si modul de aplicare a tarifelor vor fi reglementate în maximum 6 luni prin intermediul unui ghid comun care va fi elaborat de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Mediului. Jumatate din parcul CTP va trebui sa fie fara emisii Actul normativ prevede si o reducere treptata a mijloacelor de transport poluante din parcul operatorului public de transport. Termenele stabilite sunt: 2025 (cel putin 5- din parcul de vehicule sa fie cu emisii zero), 2028 (cel putin 10-), 2031 (cel putin 20-), 2034 (cel putin 30-), 2037 (cel putin 40-) si 2040 (cel putin 50-). Tot la capitolul transport public, Iasul va avea obligatia de a asigura, pâna în decembrie 2027, un sistem inteligent de transport care sa cuprinda urmatoarele elemente: management, planificare a calatoriilor, informare a calatorilor, constatare a abaterilor, bilete electronice, management al parcarilor si centre de date urbane de mobilitate în format deschis. Având în vedere ca la Iasi a fost înfiintata o asociatie de transport metropolitan, aceste sisteme vor trebui implementate, conform actului normativ, si în toate comunele care fac parte din asociatie. Un alt capitol al legii face referire la masuri pentru amenajarea unor terminale intermodale. Pâna în 2030, Primaria va trebuie sa asigure astfel de terminale pentru calatori în principal în zonele de intrare în oras, iar, pâna în 2040, va trebui construit un terminal de marfa. În ceea ce priveste masurile de „calmare a traficului”, actul normativ enumera doar câteva principii generale de fluidizare a circulatiei în interiorul oraselor, dar acestea sunt cu titlul de recomandare, fiind prevazuta o singura obligatie în mod clar, respectiv stabilirea de intervale orare pentru vehiculele de transport marfa. Proiectul de lege a fost initiat de Guvern Legea privind mobilitatea urbana durabila a fost initiata de guvernul condus de Nicolae Ciuca si a fost aprobata cu o larga majoritate în Parlament. În expunerea de motive se arata ca, desi principiile unei mobilitati urbane inteligente sunt implementate în orase europene de mai bine de doua decenii, acest concept a început sa câstige „teren” în tara noastra abia în ultimii ani. „Scopul prezentei legi este de a stabili conditiile necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient si incluziv pentru realizarea unor conditii mai bune de mobilitate în zonele urbane si rurale, reducerea gazelor cu efect de sera din transporturi si pentru cresterea sigurantei rutiere în zonele urbane, utilizând solutii verzi si digitale”, se arata în expunerea de motive.
