Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, da asigurari ca "nimic nu va mai sta în calea extinderii spatiului Schengen", daca se vor lua masuri, astfel încât în urmatoarele luni tara sa sa constate o scadere a numarului solicitantilor de azil. Veto-ul pe care Viena l-a spus aderarii României si Bulgariei la Schengen a fost unul "de moment" si nu este "pentru totdeauna", a declarat el într-un interviu citat de presa austriaca. "Sunt încrezator ca vom reusi sa luam cu adevarat masuri aici, în urmatoarele câteva luni, astfel încât cifrele sa scada. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spatiului Schengen. La urma urmei, nu am spus ca nu ne putem întelege pe acest subiect niciodata, ci doar în acest moment", a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agentia austriaca de presa APA. În ceea ce priveste cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), si ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg sustine ca "ar exista o baza legala si ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru". Ministrul Alexander Schallenberg, care face parte din acelasi partid conservator OeVP al cancelarului Karl Nehammer, nu considera ca Austria este izolata în cadrul UE prin controversatul sau veto împotriva aderarii României si Bulgariei la spatiul Schengen si sustine pe deplin decizia guvernului federal. "Acesta este un proces de discutie complet normal", se apara seful diplomatiei de la Viena referindu-se la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României si Bulgariei. Daca Austria, ca stat aflat "în centrul continentului", are cel mai mare numar de cereri de azil din Europa, "atunci ceva nu este în regula", a argumentat el. Austria este "înconjurata de state UE si de state Schengen, cu exceptia Elvetiei si a Liechtensteinului". În conditiile în care tara se confrunta cu atât de multe cereri de azil, "este legitim sa spunem ca avem nevoie de sprijin". Aceasta nu este o problema bilaterala, ci o problema "paneuropeana", a explicat Alexander Schallenberg în interviul acordat agentiei APA. Ministrul de externe este convins, pe de alta parte, ca discutiile din cadrul Consiliului European au condus la o "constientizare mai puternica" a acestor probleme. Pe de alta parte, Schallenberg a calificat drept "un nonsens total" informatiile din presa potrivit carora problema ar fi fost ridicata de politicienii ÖVP doar din motive de politica interna. "Nu vrem sa fim lasati singuri cu aceasta problema", a insistat el. Ministrul de externe îl apara pe cancelarul federal Karl Nehammer, care a folosit termenul de "turism de azil". "Cum altfel poti sa numesti asta?" se întreaba el. Oamenii "zburau la Belgrad sub pretexte false si se foloseau de scutirea de vize acordata de Serbia pentru a fi apoi introdusi ilegal în UE", a spus el. Este vorba de "trafic de fiinte umane" si de "abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protectie persoanelor care au cu adevarat nevoie de ea". Cu toate acestea, "marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni" , a aratat Schallenberg. Cei mai multi dintre ei nu au nicio perspectiva de azil, dar reprezinta o povara pentru sistem. În acelasi timp, este nevoie si de posibilitatea unei migratii economice reglementate, recunoaste el. În cele din urma, însa, toate statele europene ar trebui sa "suporte împreuna" protectia frontierelor externe, crede seful diplomatiei de la Viena. Trebuie sa existe o gestionare comuna a frontierelor UE si "ar fi o solutie logica sa sprijinim statele de la granita, fie financiar, fie logistic, sa ne asumam acest lucru împreuna", a punctat ministrul austriac de externe.
