Douazeci si doi de autori români au scris câte o povestire inspirata de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilariei în Comunism din cadrul Muzeului National al Literaturii Române din Iasi. Cravata de pionier, sticla de lapte, televizorul alb-negru, samponul de urzici, soda si „Maria Mirabela” se numara printre amintirile adultilor ce au copilarit în comunism si au fost valorificate prin literatura în proiectul „Lucruri marunte. Copilaria în comunism”. Scriitorii care au povestit amintiri mari cu ajutorul lucrurilor marunte, în volumul coordonat de Florin Lazarescu, sunt Remus Boldea, Mihai Buzea, Lilia Calancea, Carius Chivu, Cristian Fulas, Cristina Hermeziu, Viorel Ilisoi, Stefania Mihalache, Vlad Morariu, Alina Nelega, Ioana Nicolaie, Maria Orban, Cosmin Perta, Mihai Radu, Bogdan Raileanu, Ana Maria Sandu, Moni Stanila, Liviu Surugiu, Robert Serban, Alex Tocilescu, Alexandru Vakulovski si Mihail Vakulovski. Ideea a fost simpla. Fiecare scriitor a ales câte un obiect de la Muzeul Copilariei si a scris o poveste în jurul acestuia. O parte dintre autori au participat la evenimentul de lansare a volumului, care a avut loc Casa Muzeelor din Iasi, au explicat ce i-a determinat sa aleaga respectivul obiect si au povestit ce amintiri au inclus în paginile volumului. Marius Chivu: „Unele dintre întâmplarile de atunci sunt atât de absurde încât, inevitabil, ies comice” Despre privilegiul de lucra în strainatate în perioada comunismului a vorbit Marius Chivu, autorul povestirii „Scrisoare”. „În 1988, tatal meu a avut privilegiul de a munci un an în strainatate. Parintii mei au purtat vreme de un an de zile o corespondenta care, din pacate, s-a pierdut. M-am tot gândit la scrisorile acelea, fiindca sunt un episod care îmi este foarte drag. Au ramas doar o parte din scrisorile pe care eu si tatal meu ni le-am schimbat. Cu acest prilej, m-am gândit cum ar fi sa imaginez o scrisoare pe care mama o scria sotului ei plecat de acasa. Mi-am imaginat, stiind niste lucruri întâmplate în perioada respectiva în familie, cum i-ar fi scris. Am încercat sa o fac amuzanta, pentru ca oricât de dramatice ar fi fost întâmplarile si situatiile de atunci, acum noi le povestim cu mult umor, iar unele dintre ele sunt atât de absurde încât, inevitabil, ies comice”, a spus acesta în cadrul întâlnirii de la Casa Muzeelor. Emblema comunismului - sticla de lapte Sticla de lapte este un obiect ce a ramas în amintirea tuturor celor care au trait în comunism. Vlad Moraru a spus ca, pentru el, a devenit chiar o emblema, iar în povestirea „Ultima sticla de lapte”, acesta prezinta parcursul acestui obiect într-o familie ce a trait în comunism. „Nu puteam concepe sa nu fie o povestire despre sticla de lapte, pe care am asociat-o cu o întreaga agitatie, de când era cumparata pâna la bucuria mea ca voiam sa beau imediat, desi trebuia întâi fiert. Aveam o oala speciala în care fierbeam laptele, pentru a nu da în foc. Apoi, evident, venea bucuria caimacului si sticla de lapte era refolosita. Astfel, am asociat comunismul cu reutilizarea obiectelor de baza, pentru ca nici macar coada de matura nu era aruncata, iar sticla de lapte a devenit o emblema, cel putin pentru mine”, a marturisit Vlad Moraru. Cravata de pionier a definit scoala în perioada comunismului, iar copiii de atunci, adultii de azi, îsi amintesc cum au devenit comandanti de grupa, de clasa sau chiar de scoala. Maria Orban, în povestea „(N-)Am cravata mea”, a vorbit despre ce a însemnat pentru ea acest obiect. „M-a interesat modul în care sunt induse niste perceptii unui copil si cum ramân acele sentimente ce îl formeaza mai târziu, mai ales sentimentul acesta de inadecvare. Cred ca prin textul acesta am reusit sa nu îi mai judec atât de tare pe ai mei sau sa nu le mai cer sa îsi asume niste lucruri, pentru cât au trait într-un sistem care asta promova, duplicitatea”, a precizat scriitoarea. FILIT 2023 În perioada 18-22 octombrie 2023, s-a desfasurat cea de-a XI-a editie a Festivalului International de Literatura si Traducere. Au avut loc peste 130 de evenimente la care au participat invitati din 25 de tari, întrucât, timp de cinci zile, Iasul a devenit epicentrul întâlnirilor dintre pasionatii de literatura, scriitori, traducatori, manageri culturali, editori, jurnalisti, muzicieni, fotografi si activisti din întreaga lume. FILIT este organizat anual de Muzeul National al Literaturii Române din Iasi si este finantat de Consiliul Judetean Iasi. Editia din acest an s-a desfasurat sub înaltul patronaj al Reprezentantei Comisiei Europene în România si sub patronajul Comisiei Nationale a României pentru UNESCO.
