Veolia Iasi si-a umflat cheltuielile cu 2,3 milioane lei pe parcursul a doi ani. În schimb, alte cheltuieli, în valoare de 6,2 milioane lei, considerate de Fiscul iesean ca nejustificate, au fost în regula. Decizia a fost luata luni de magistratii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care au avut de analizat recursul declarat de Veolia împotriva unei sentinte pronuntate de Curtea ieseana de Apel. În a doua jumatate a anului 2018, inspectorii Fiscului stabilisera ca Veolia Energie Iasi SA, fosta Dalkia SA datora în plus statului 21.295 lei ca impozit pe profit si 800.502 lei, drept TVA. Diferenta rezulta din faptul ca societatea îsi micsorase artificial baza impozabila cu 8,5 milioane lei, prin umflarea cheltuielilor. Formal, Dalkia/Veolia functionase în perioada 2013-2015 în pierdere. Inspectorii fiscali apreciau însa ca multe cheltuieli înregistrate în contabilitatea firmei nu ar fi trebuit sa existe. Se platisera „activitati de inteligenta economica, colectare si analiza date”, fara a fi clar ce servicii concrete fusesera prestate. Veolia contractase serviciile unui avocat francez cu 1,2 milioane lei, tot fara a fi clar ce facuse acesta de banii primiti. Alte 4,8 milioane lei reprezentasera „cheltuieli de constituire” a sucursalei iesene a firmei, inclusiv dreptul de folosire a marcii „Veolia”. Or, în conditiile în care sucursala facea parte din grupul francez, nu ar fi avut de ce sa fie obligata la plata drepturilor pentru marca. Un studiu de fezabilitate fusese platit cu 3,1 milioane lei, desi de el beneficia firma-mama, nu sucursala. Firma ieseana platise servicii de management de 800.000 lei prestate de compania-mama franceza. Or, prestarea unor astfel de servicii era normala în cadrul unui grup de firme, fiind anormal ca ele sa fie platite între firmele componente. Raportul de control al Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili a fost contestat de Veolia, inclusiv în instanta, invocând în principal faptul ca o serie de documente pe care le prezentasera inspectorilor nu fusesera luate în considerare de acestia. Magistratii Curtii de Apel au apreciat însa ca inspectorii analizasera toate actele, dar pur si simplu acestea nu raspundeau la neclaritatile Fiscului. Judecatorii ieseni au apreciat ca Fiscul îsi facuse treaba corespunzator, constatând ca Veolia îsi redusese artificiat baza impozabila pentru calculul impozitului pe profit si TVA. Nu de aceeasi parere au fost însa si magistratii curtii supreme. Ei au decis anularea deciziei de impunere emise de Fisc si a raportului de inspectie fiscala, cu o singura exceptie. Nici judecatorii ÎCCJ nu au acceptat includerea în contabilitatea Veolia Iasi a cheltuielilor privind utilizarea marcii. Aceste cheltuieli s-au ridicat pe parcursul anilor 2016-2017 la 2,4 milioane lei. Aceasta suma a ramas astfel considerata ca inclusa nelegal în contabilitatea Veolia, obligatiile sale fata de bugetul de stat urmând sa fie recalculate.
