Pentru producatorii de containere metalice, pandemia pare sa fi fost “sutul” care le-a generat o crestere a cifrei de afaceri nemaiîntâlnita pâna acum. Iar cresterea, spun acestia, li se datoreaza în mare parte clientilor fizici – adica acelor persoane care aveau cumparata o suprafata de teren si planuiau ca într-un interval oarecare de timp sa îsi construiasca o casa. Restrictiile de circulatie din anul 2020, cauzate de pandemia de Covid-19, i-au determinat însa pe unii sa îsi grabeasca mutarea la casa, apelând la solutii de locuit care, la noi, par înca non-conformiste: casele de locuit fabricate din containere. Ne-am propus sa aflam care sunt avantajele si dezavantajele unei astfel de locuinte, cine produce în Iasi astfel de containere si cum au adoptat iesenii ideea de a locui “într-o cutie metalica”. Piata producatorilor de rezervoare, cisterne si containere metalice din România numara, în mod oficial, aproximativ 50 de firme specializate. În 2019, acestea atingeau, însumat, o cifra record a vânzarilor, de 383,7 milioane de lei. Anul pandemiei a tras vânzarile acestor firme în jos, la nivelul anului 2018 (352 milioane lei). Însa 2021 si 2022 au fost ani în care vânzarile au mers din plin, iar cifra de afaceri a urcat pâna la 509,1 milioane de lei la sfârsitul anului trecut (sursa info si grafic, Indaco). Ce s-a schimbat? Comportamentul oamenilor, e raspunsul pe care îl da Ioan Muntianu, CEO si asociat în CHV Container Ro SRL, singura companie din Iasi care produce containere de locuit: „Noi suntem o piata atipica. În ultimii trei ani am vândut la persoane fizice cât nu am vândut în 30 de ani de activitate. Omenii priveau containere ca pe cele de gunoi. Foarte putini stiau ca suntem în Iasi, cei care stiau, mai avizati, mergeau pe containere maritime - dar acelea trebuie izolate”. Traditie de pe vremea lui Ceausescu “Nu stiu daca stiti, dar noi în Iasi am avut fabrica de containere, înainte de ’90 - URCUMT - iar dupa ’90 a luat denumirea de Contis”, povesteste Muntianu, care si petrecut toata cariera profesionala în domeniul productiei de containere. O parte dintre clientii ajunsi la firma pe care Muntianu, cu 30- din actiuni, o detine împreuna cu partenerul sau austriac, Wolfgang Weinrich (70-) “erau cei care veneau din afara, în special din tarile nordice, si voiau sa faca aici ceva ce au vazut în afara. Marea majoritate, si cei dinainte de pandemie, si cei de acum, sunt persoane care si-au luat o bucata de teren în afara Iasului si vor sa-si faca o casa de vacanta, sa se duca în weekend”, spune ieseanul producator de containere de locuit sau tip birou. “Am facut si pentru locuit permanent, dar mai putine. Eu personal aveam o bucata de teren cumparata prin 2000 si, cu pandemia, sotia m-a întrebat ce facem acolo. Si am facut o structura de 42 de metri patrati, doua containere de sase metri lungime si unul de trei metri, în care am au dormitor, un living open-space, o bucatarie open-space si un spatiu sanitar. Panourile (n.r. din care sunt facuti peretii), fiind de 10 de cm, vara trecuta abia daca am pornit de doua ori aerul conditionat, mai ales ca i-am pus si un acoperis. Urmatorul pas va fi sa o anvelopez”, a explicat Muntianu. Un confor minim la pret mic Pe de o parte, spun constructorii de case modulare din prefabricate, teama de izolare, dorinta de a putea iesi din case, i-a facut pe cei care detineau o bucata de teren si o rezerva mica de bani sa aleaga solutia rapida a containerelor de locuit. Pe de alta parte, multi dintre românii plecati la munca în strainatate s-au întors în pandemie acasa, asa se explica cresterea numarului de clienti din rândul persoanelor fizice, subliniaza omul de afaceri: “S-au întors destul de multi oameni din strainatate care au parcele de teren. Unii au mers pe ideea ca o sa-si faca o casa în 5-10 ani, asa cum visau. Au trecut de etapa în care visau la o casa cu 20 de camere, în care nu locuieste nimeni. Acum oamenii îsi fac proiecte cu arhitecti, îsi pregatesc terenul si când încep o constructie sunt mai bine pregatiti. Acum, oamenii îsi fac o casa cu 15.000-20.000 de euro si îsi ofera un minim de confort”. Ce spun arhitectii? Într-adevar, confortul este minim într-o locuinta din containere, spune arhitectul iesean Roxana Strut-Stefanovici: “Sa construiesti folosind containere prezinta avantaje usor de observat: ieftin, rapid si flexibil. Mai putin observabile sunt dezavantajele: termoizolarea, fonoizolarea, ventilatia, coroziunea s.a. Practic este o solutie de compromis sau un exercitiu interesant: a locui într-o cusca Faraday cu tavan jos si pereti apropiati, rece iarna, fierbinte vara, în care auzi perfect zgomotul ploii. Pentru a evita aceste dezavantaje, costurile imediate, dar si cele în timp, de exploatare si întretinere, depasesc avantajul de a avea aproape imediat o structura; spun “aproape imediat” pentru ca este nevoie si de proiect, de autorizatie si de fundatie- cel putin o placa”. De fapt, sustine din biroul sau de tip container Ioan Muntianu, aceste locuinte nu au nevoie de autorizatie, atât timp cât pentru amplasarea lor nu se toarna o fundatie. Pentru bransarea la utilitati e însa necesara o autorizatie de amplasare a containerului sau a ansamblului de containere. Dar, într-adevar, o confirma si Cezar Mihai, economist la CHV Container RO SRL, „Vara, daca nu se face acoperis ca la casa, trebuie un aer conditionat, pentru ca e aici tabla deasupra si se încalzeste. Iar iarna, daca se tine continuu sursa de încalzire, un calorifer electric pornit, se mentine caldura. Pe podea noi punem ori parchet, ori covor de PVC, pentru trafic intens”. Un container costa 5.500 euro Containerele de locuit de la Iasi au 15 mp si se vând cu 5.500 de euro fara TVA, daca sunt cumparate “goale”, standard, cu podea si tavan izolate, cu instalatie electrica, doua geamuri termopan si usa. Sunt, dupa cum explica omul de afaceri iesean, “constructii usoare, de 6.058 mm lungime, cu 2.440 mm latime si 2.830 înaltime, pentru a asigura o izolatie de minimum 100 mm la tavan si podea si înaltimea minima de 2500 mm - eu am 2520 mm. Peretii se pot face pe diferite grosimi. Noi lucram pe dimensiunea standard, de 60 mm, dimensiune care e recomandata climatului, un material dens, certificat sa reziste 30 de minute la foc si lucram cu un producator de panouri care le face de 1180 mm latime”. Însa, recunoaste Muntianu, clientilor care cumpara aceste containere pentru locuit le-a recomandat pereti cu grosimea mai mare decât cea standard, de 10 cm, în loc de 6 cm. Trei containere ar asigura deci tot atâta spatiu cam cât un apartament cu doua camere, bucatarie si baie (45mp), iar pretul de pornire ar fi de aproximativ 18.000 euro. La aceasta suma, se vor adauga costurile instalatiilor sanitare si fosei septice, ale aerului conditionat – mai mult decât recomandat vara si ale convectoarelor (obligatoriu de avut iarna, pentru a evita riscul ca instalatiile sa înghete si ss se crape): „Noi recomandam, cel putin pentru baie, convectoare care, lasate în priza, la o temperatura mai mica de sapte grade pornesc automat si mentin temperatura minima la 7 grade. Si un astfel de convector se poate controla si pe internet, cu mobilul, de exemplu”. Avantaje si dezavantaje „Pentru locuinte din containere fabricate special pentru asta trebuie sa avem în vedere ca la pretul lor standard trebuie adaugate mai multe componente de izolare, adaptare la locuire, ceea ce face ca pretul lor sa creasca exponential. Limitarea este ca au dimensiuni fixe, avantajele sunt ca pot fi modulate si se construiesc repede, cu fundatii minimale (care necesita autorizatie de constructie)”, atrage atentia la rândul sau arhitectul Andrei Ciuhodaru. Capela ortodoxa de la Aeroportul Iasi este realizata din doua containere lipite De la începutul anului, 12 clienti si-au cumparat noile locuinte din containere prin firma ieseana administrata de Muntianu. În 2022, CHV Container Ro SRL a înregistrat o cifra de afaceri record pentru cei 15 ani de la înfiintare: 5,2 milioane de lei. cu 20- mai mult decât în 2021, care la rândul sau a fost un an de crestere (+87- fata de 2020). Cei mai multi clienti sunt persoanele juridice (spitale, scoli, gradinite sau firme de constructii) care fie cumpara, fie închiriaza cu 5 euro/zi containere din flota firmei de la Iasi. Volumul de containere achizitionate de firme ramâne mai mare decât cel al containerelor pentru uz “domestic”, spune Muntianu, “dar ca numar de clienti, cele doua categorii tind sa devina egale”. Cine sunt locuitorii containerelor? “Marea majoritate sunt cupluri fara copii”, spun angajatii CHV, iar seful lor, Ioan Muntianu, exemplifica: „Am avut niste clienti care au pus doua containere la distanta de sase metri unul fata de celalalt, au facut un culoar si l-au podit de la un capat la celalalt, au facut un acoperis, au închis spatiile libere cu pereti si acolo au creat un living, de exemplu. (...) Apoi, am avut clienti niste tineri în Chicerea, care si-au facut trei sau patru containere si au stiut precis ce vor. Au fost primii care mi-au cerut o camera tehnica, pentru invertoarele de la panourile solare si apa si-au asigurat-o cu o pompa cu put. Au fost primii, am mai avut vreo 2-3 proiecte la fel. Erau un cuplu, tineri, sub 30 de ani, foarte deschisi, foarte informati, care mi-au zis vrem asta aici, soba aici, cealalta dincolo”. Non-conformistii care adopta trendurile vestice în privinta locuitului prefera un stil minimalist si pleaca de la ideea de locuinta prietenoasa cu mediul, spun arhitectii. Constructiile modulare sunt viitorul “A imagina o locuinta modulara din containere a fost un exercitiu la facultatea de arhitectura înca din anii ’90 (patentul pentru metoda de a converti unul sau mai multe containere într-o cladire locuibila a fost obtinut în 1987, dar cel care l-a obtinut nu a fost primul care s-a gândit la asta, ideea exista deja din anii 70). Din punctul de vedere a arhitectului însa - cu o viziune nu doar de ansamblu, dar si în timp - viitorul este al constructiilor modulate, prefabricate, flexibile, cladiri care pot fi modificate, demontate, mutate si reciclate. Iar containerele se înscriu destul de bine în aceasta tendinta”, crede arh. Roxana Strut-Stefanovici. Colegul acesteia de breasla, Andrei Ciuhodaru, o completeaza: „Idea de case din containere a aparut dupa cresterea uriasa a comertului mondial din ultimii 30-40 de ani, când containerele de vapor iesite din uz au început sa fie disponibile ca fier vechi. Deci e vorba de reciclare, daca tot sunt disponibile hai sa le folosim, având aceasta componenta de protectia mediului. Ele se pot folosi pentru mici birouri de santier si locuire temporara pe santiere”. „Sunt, într-adevar, firme specializate, care cumpara containere mai mult sau mai putin uzate, si care fac modificari, fac spatii de locuit pe structura acelor containere. Avantajul la acele containere este ca au o structura super-tare, super rigida. La noi, în Europa, containere maritime nu se mai fabrica, e mai usor sa-l iei din China decât sa-l fabrici tu. Iar în Slovacia si Polonia se mai fabrica containere de depozitare. Ieftine, în care poti sa pui greutati de pâna la 10 tone. Pe când într-unul din asta maritim, poti pune si 24 de tone”, admite Muntianu. Merita sau nu? Tragând linie, am întrebat specialistii daca si-ar sfatui clientii sa îsi faca locuinte din containere. Arh. Roxana Strut-Stefanovici: “Nu as recomanda, pentru ca pretul pentru confort minim este mult mai mare decât la o casa traditionala si constrângerile sunt mari. Am facut acest calcul când m-am gândit sa îmi fac chiar pentru mine. Dar lucrez la o corporatie internationala iar viziunea este clara: e nevoie de locuire, multa, ieftina si flexibila. Avantajul ramâne cel de timp. Si ca le poti muta si/sau refolosi. Cred ca sunt mai fezabile intr-o clima mai stabila- fara diferente mari de temperatura si fara extreme”. Trebuie totusi precizat ca Roxana Stefanovici se refera la containerele maritime, care nu sunt livrate cu izolatie. Arh. Andrei Ciuhodaru Eu le-as recomanda, doar cu anumite conditii: daca se apeleaza la design arhitectural de foarte buna calitate, care poate duce la proiecte deosebite, ingenioase; sa fie doar din containere de vapor reciclate (shipping containers), la care se aplica o izolatie adecvata pentru fiecare zona climatica, pentru economia de energie, pentru locuinte în zone greu accesibile, sau pentru locuinte temporare pentru studenti, muncitori, kiosk-uri, cafenele, spatii comerciale, gari de tren”. Ioan Muntianu, CEO CHV Container: „Sunt o solutie foarte buna pentru cei care vor sa se mute repede, care au un teren si care au plan de dezvoltare în timp. Garantia containerelor este de un an, dar ele rezista si 20 de ani. La noi, în flota pentru închiriere, containerele se amortizeaza în 15 ani. Deci cine stie ce vrea si si panifica investitia, poate sa îsi faca în timp si izolatia exterioara a peretilor, si acoperis, si terasa”. 1.400 euro/mp versus 367 euro/mp În Iasi, apartamentele s-au vândut în luna august cu un pret mediu de 1.400 euro/mp. Spre comparatie, pretul pe mp în cazul containerelor produse de firma de la Iasi pretul porneste de la 367 euro /mp. Internetul abunda însa de oferte de acest fel, si multe au preturi chiar mai tentante decât pretul cerut de firma de la Iasi. Alex Saflic este unul dintre clientii CHV care anul trecut si-a cumparat un container–locuinta si l-a amplasat în gradina mostenita din familie, într-un sat de la marginea Iasului. „Aveam de ales între doua ofert: cu 6.000 de euro de la Iasi, sau cu 4.500 de euro de la o firma din Constanta. Am ales-o pe cea din Iasi, pentru ca am mers acolo, am verificat materialele si m-am gândit ca, daca e nevoie de service, îmi va fi mai rapid furnizat de aici”, spune el. De fapt, explica managerul CHV Container, multe dintre reclamele care se fac la containere de locuit pe internet sunt pacaleli.”Cred ca 65- dintre ofertele de pe internet sunt fake. La noi nu verifica nimeni cum se fac containerele astea. Noi le facem dupa standardele austriece, dar fiecare în România face cum îl taie capul. M-a sunat o doamna din Sibiu sa o ajut, ca i-a tras teapa o firma de containere din Galati. Exista pe net o activitate a unora din Vaslui si Galati, care asta fac. Pe OLX daca va uitati, sunt mii de containere de vânzare. Dar daca dai telefon la cinci firme, sunt cinci numere diferite de telefon ale aceleiasi persoane. Vin cu niste tevi, cu niste panouri, si spun «De mâine venim, dar trebuie sa mai lucrez niste materiale». Nu tu contract, nu tu factura, nimic...” Un test pe OLX În timp ce vorbeste, Ioan Muntianu cauta pe OLX oferte pentru containere de locuit, si suna la numarul indicat în prima care îi apare din fata, o oferta care se vrea a fi lansata din Iasi, în timp ce citeste si face un rezumat al anuntului: „Eu vând container de birou cu 5.500 euro, cu transport inclus, fara TVA. Hai sa vedem o ofera pe OLX: 11.000 lei, persoana juridica, Iasi. Haideti sa vedem ce vând”. Persoana de la telefon îi raspunde atât de precis la întrebarile despre specificatiile tehnice încât “pare ca citeste de pe o hârtie”. “Unde trebuie livrat containerul? se intereseaza vocea de la telefon: „- La Bratuleni. - Unde? Sunteti din Iasi? - Dumneavoastra nu sunteti din Iasi? - Nu, din Galati”. În rezumat, containerul oferit pe OLX ar fi 3.500 de euro, pret cu tva si transport (aproape la jumatate din pretul firmei iesene. “Se face întâi factura de avans, de 10-, iar diferenta se achita când ajunge produsul. Înainte sa descarcati, va uitati la el. Daca totul e în regula, înainte de descarcare faceti plata. Aveti posibilitatea sa platiti soferului sau aveti posibilitatea sa platiti prin ordin de plata prin banca. Termenul de livrare e 5 zile (n.r. la firma de la iasi e de 20 de zile)”, mai da asigurari vocea. “Pare un tip pregatit, desi cred ca citea de pe hârtie. Dar am ramas cu senzatia ca e ceva ciudat la mijloc. Avansul de 10- e ireal de mic, mai bine nu mai cereau deloc avans. Apoi, mi-a zis ca daca verific containerul pe platforma si vreau sa-l returnez, pot. Pai mi se pare o prostie ridicola, când tu, ca firma, poti sa repari pe loc”, a comentat la final Ioan Muntianu. Suspecta a parut si ezitarea interlocutorului, atunci când i s-a cerut sa spuna în numele carei firme vinde containerele. A mentionat un nume de firma, care ar fi din Bucuresti, cu atelier în Galati, si care nu are site pe internet. Mai târziu aveam sa ma conving ca firma aceea exista, este a unui egiptean, nu are niciun punct de lucru si niciun numar de telefon disponibil. Personal, nu am putut verifica însa daca firma respectiva produce într-adevar containere. Câteva sfaturi Dar tocmai acest lucru ar trebui sa îl faca potentialii clienti, spun specialistii: sa verifice existenta firmei, atunci când aleg de pe internet si daca e posibil, sa viziteze fabrica/sediul firmei si sa se convinga de calitatea materialelor si, în plus, sa fie atenti la preturi si la cât de flexibili sunt cei din spatele anunturilor: “Eu, daca cineva îmi propune sa vând fara TVA, nu accept. În primul rând pentru asociat, nu pot sa îi fac asta. Si în al doilea rând, mie nu îmi place sa sar în dreapta sau în stânga”.
