Iasul a fost în prima linie a razboiului ruso-ucrainean înca din prima zi în care rachetele rusesti au cazut pe teritoriul tarii vecine. Valul de refugiati care a fugit din calea armatei rosii a fost primit în capitala Moldovei si peste tot în judet, iar ucrainenii au fost sprijiniti sa mearga mai departe sau sa se stabileasca în judet, în asteptarea terminarii conflictului. Însa timp de mai bine de 10 luni, cât zeci de mii de ucraineni au numit România „acasa”, nevoile acestora au fost mai mari decât cele initiale – sprijin emotional, hrana, transport si cazare. Ucrainenii au apelat la servicii medicale într-o multitudine de situatii: au fost persoane ranite în conflict, tratate în spitalele din Iasi, au fost bolnavi cronici care aveau nevoie de tratamentul curent si alte sute de urgente medicale. În ultimele zece luni, la Iasi s-au nascut copii ucraineni, au ajuns la spital micuti care, din cauza drumului lung si a stresului, au avut nevoie sa fie vazuti de medici, dar si persoane dependente de dializa care si-au putut continua astfel tratamentul, fara de care ar fi murit. Refugiatii ucraineni au primit asistenta medicala aproape la toate spitalele din Iasi din februarie si pâna la începutul lunii decembrie. Printre acestea se numara Spitalul Clinic de Urgente „Sf. Spiridon”, Spitalul de Copii „Sf. Maria”, cele doua maternitati de stat din Iasi - Maternitatea „Cuza Voda” si Maternitatea „Elena Doamna”, dar si unitati medicale specializate pe anumite patologii, cum ar fi cele neurologice, infectioase sau oncologice. O treime din suma a fost decontata pentru servicii oncologice Refugiatii din tara vecina pot beneficia de pachetul de servicii medicale de baza, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin si asistenta umanitara de catre statul român cetatenilor straini sau apatrizilor aflati în situatii deosebite, provenite din zona conflictului armat din Ucraina. Conform datelor oferite de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Iasi, pentru ca o persoana care vine din Ucraina sa aiba acces la aceste servicii medicale exista doua metode: persoanele refugiate se pot adresa furnizorilor de servicii medicale aflati în relatie contractuala cu o casa de asigurari de sanatate pentru a fi înregistrati în aplicatia pusa la dispozitie de CNAS si pentru a li se atribui un numar de identificare, iar daca este vorba despre cetateni ucraineni care au obtinut permis de sedere de la Inspectoratul General de Imigrari se vor adresa CJAS pentru a fi înregistrati în aplicatia pusa la dispozitie de CNAS. O data cu intrarea în sistem, acestia se bucura de acelasi statut ca un cetatean român asigurat. De la declansarea conflictului armat în Ucraina, CJAS Iasi a decontat medicamente si servicii medicale în valoare de 1,76 milioane lei, aici fiind incluse atât dispozitive medicale necesare tratamentului, cât si medicamente sau servicii efective. Spre exemplu, valoarea serviciilor medicale acordate în spitale s-a ridicat la aproape 600.000 de lei, în timp ce aproape 396.000 de lei au fost decontati pentru dializa, iar peste 556.000 de lei au fost servicii medicale oncologice. „Persoanele refugiate din Ucraina nu apar ca asigurate în sistem/platforma CJAS, aceste persoane fiind înregistrate într-o categorie distincta ALTE 4, însa pot beneficia de aceleasi drepturi ca asiguratii români, chiar daca figureaza înregistrati în aceasta categorie”, au transmis reprezentantii CJAS Iasi. 20- din copiii ucraineni care au ajuns la spital au fost internati în Clinica de Oncologie Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii „Sf. Maria” din Iasi, cel mai mare spital de copii din toata regiunea Moldovei, a tratat în cele 10 luni de la declansarea razboiului peste 400 de copii din Ucraina. Cei mai multi, 335, au avut nevoie de consultatii de specialitate, analize de laborator, explorari imagistice sau tratament în Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU). FOTO: Spitalul de copii Sf. Maria Daca în primele zile de la declansarea razboiului ajungeau 10 – 12 copii într-un interval de 24 de ore, ulterior media a fost de 4 – 5 copii în 24 de ore, iar de la începutul lunii decembrie au ajuns la UPU, pe zi, 1 - 2 copii din Ucraina. „Marea majoritate au fost cu patologie respiratorie (faringite, laringite, pneumonii interstitiale), ORL (otite), digestiva (boli diareice acute, dispepsii, sindrom dureros abdominal), traume minore, eruptii urticariene. Sunt copii din toate grupele de vârsta, chiar si din aceeasi familie, fiind frati”, a explicat dr. Tamara Rosu, medic-sef UPU de la Spitalul de Copii. Tot în perioada 24 februarie – 7 decembrie, au fost internati în spitalul iesean 92 de copii ucraineni, dintre care 50- în Clinicile de Pediatrie Generala, 20- în Clinica de Hemato- Oncologie, 5- pe Alergologie, 4- în Cardiologie, 4- în Chirurgie Plastica, 4- pe Ortopedie, 4- Dermatologie, restul în Gastroenterologie, Urologie, Chirurgie Pediatrica. Alti 15 copii ucraineni au avut nevoie de spitalizare de zi, din cauza bolilor cronice de care sufera si care au avut nevoie de reevaluare din partea medicilor din Clinicile de Cardiologie, Nefrologie, Gastroenterologie, Diabet si boli de nutritie. Medicii pediatri au explicat ca s-a încercat prioritizarea cazurilor copiilor ucraineni pentru a astepta cât mai putin sa fie consultati si investigati, având în vedere ca sunt copii care trec printr-o trauma majora sau care, la început, ajungeau la spital dupa ce asteptau ore întregi în punctele de trecere a frontierei. Pacientii care au nevoie de dializa au venit la Iasi pentru a-si salva viata O alta categorie aparte a refugiatilor ucraineni a fost reprezentata de cei pentru care venirea la un spital din Iasi a reprezentat sansa de a trai. Acestia sunt pacientii care sufera de insuficienta renala si care au nevoie de efectuarea sedintelor de dializa pentru a putea suplini functia rinichilor la Spitalul „Dr. C.I. Parhon”. Medicii spun ca au existat inclusiv pacienti care au fost nevoiti sa plece din Ucraina doar pentru a se asigura ca vor avea acces la dializa fara de care s-ar stinge în maximum sapte zile. „Din motive în primul rând tehnice, legate de siguranta, de continuitatea curentului electric sau a aprovizionarii cu apa si cu materiale sanitare, dializa lor nu a mai putut fi asigurata. Au plecat pentru siguranta lor. Atunci au fost diverse incidente în care centre de dializa nu au mai avut acces la apa sau la materiale sanitare, alimentare cu curent electric si lucrurile acestea pun în mod direct viata lor în pericol si din cauza asta au plecat”, a explicat conf. dr. Ionut Nistor, medic primar nefrolog în cadrul unitatii medicale. Sedintele de dializa fac diferenta între viata si moarte pentru pacientii cu insuficienta renala. Mai exact, prin dializa sunt eliminate toxinele, sarurile si apa în exces pentru a nu fi acumulata în organism. În situatia în care pacientii nu au acces la aceasta procedura medicala, situatia este una dramatica. „Daca nu reusesc sa faca sedintele de dializa, toxinele eliminate de rinichi sau în situatia aceasta de aparatul de dializa se acumuleaza si pacientii se simt din ce în ce mai rau pâna la intrarea pacientului în coma sau complicatii cardiovasculare care pot duce la oprirea cordului”, a mai explicat medicul iesean. Pacientii dializati au nevoie de sedinte de dializa de trei ori pe saptamâna, durata unei sedinte fiind de patru ore. În aceasta situatie a fost o tânara în vârsta de 31 de ani din zona Herson care din cauza razboiului si-a mutat sedintele de dializa la Cernauti, iar de sapte luni s-a mutat în Iasi. „Este o pacienta tânara, cu afectiune urologica care a dus la insuficienta renala. Este o pacienta pe care o evaluam inclusiv pentru transplant renal, donator ar urma sa fie mama ei, suntem înca în teste medicale”, a explicat conf. dr. Ionut Nistor. FOTO: conf. dr. Ionut Nistor Un alt caz tratat de medicii ieseni de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iasi a fost al unui barbat în vârsta de 50 de ani care a trecut printr-un transplant renal în Ucraina si care de doi ani de zile a fost nevoit sa revina la sedintele de dializa. „Acesti pacienti îsi fac dializa cronica prin programul national de sanatate, iar daca au nevoie de consultatii sunt evaluati la noi la spital pentru orice problema”, a mai completat medicul nefrolog iesean. În total, la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” au fost tratati 46 de refugiati ucraineni care au avut nevoie de asistenta medicala. Opt dintre ei au ajuns în Clinica de Medicina Interna, 14 în Clinica de Nefrologie, 20 în cea de Urologie, iar patru au facut sedintele de dializa în spital, pe lânga cei care au mers în sistemul privat. Cel mai mic refugiat de la „Infectioase”: un copil de doar un an La Spitalul de Boli Infectioase „Sf. Parascheva” din Iasi primul pacient din Ucraina a ajuns pe 3 martie 2022. A fost un barbat de 33 de ani, internat din cauza febrei si frisoanelor, fiind depistat cu COVID-19. Acesta se afla pe teritoriul tarii noastre de pe 1 martie, împreuna cu familia sa, sotia si o fetita în vârsta de cinci ani. A cerut ajutor medical atunci când a vazut ca nu se simte bine, iar dupa ce rezultatul testului a iesit pozitiv, a primit ajutor de specialitate. Medicii spun ca pe lânga febra si frisoane avea si durere în gât, raguseala, stare de oboseala, iar în urma consultatiei au fost depistate si alte probleme de sanatate: hipertensiune arteriala si obezitate. Barbatul era vaccinat doar cu doua doze de vaccin anti-COVID si a dorit initial sa plece ca sa fie alaturi de familia sa, dar în final a acceptat sa stea internat pentru a fi supravegheat. „Situatia politica si strategica din Ucraina care a determinat o parte din populatia ucraineana sa se îndrepte spre zone sigure a însemnat o deschidere pentru noi ca unitate medicala, atât de aproape de granita. Am fost deschisi de la începutul exodului de refugiati pentru a primi pacienti, daca situatia medicala o impunea si am raspuns prompt tuturor solicitarilor din spectrul infecto-contagios si am comunicat eficient cu unitatile medicale din Iasi atunci când a fost nevoie de investigatie multidisciplinara pentru stabilirea unui diagnostic”, a explicat dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase. FOTO: dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase În total, la unitatea medicala unde sunt tratate afectiuni infecto-contagioase, au fost evaluati 64 de refugiati ucraineni, dintre care 21 au fost copii si adolescenti. Cel mai mic pacient a fost un copil care abia a trecut de vârsta de un an. „Pacientii minori au fost tratati pentru diagnostic de varicela, gastroenterocolita, scarlatina, însa ne-am confruntat si cu cazuri în care cei mici au fost muscati de animale de companie. Niciunul nu a pus probleme deosebite în perioada de tratament”, a completat dr. Florin Rosu. De asemenea, din cei 64 de refugiati din Ucraina, 30 au fost consultati în Camera de Garda si doar 25 au avut nevoie sa fie spitalizati mai multe zile, alti 9 au fost evaluati în regim de spitalizare de zi. „În luna octombrie am înregistrat 6 pacienti ucraineni care s-au adresat spitalului nostru pentru diverse probleme medicale dintre care 4 minori, iar în luna noiembrie 5 pacienti dintre care doar 2 minori. Ne bucuram ca au încredere în serviciile spitalului nostru si pentru ca au grija de sanatatea lor. Fiecare dintre ei a venit cu o poveste, dar simplul fapt ca trebuie sa stea departe de un razboi care le-a rapit viata este cea mai urâta poveste care li se putea întâmpla”, a mai precizat managerul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi. Sapte copii ucraineni s-au nascut la Maternitatea „Cuza Voda” La Maternitatea „Cuza Voda” din Iasi au venit pe lume sapte copii ai refugiatilor ucraineni, care se aflau aici pentru a fi cât mai departe de ce se întâmpla în tara lor. Patru dintre nasteri au fost naturale, iar trei au fost prin cezariana. Printre refugiatele ucrainene care au devenit mame la Iasi este si o femeie în vârsta de 30 de ani. Femeia a nascut pe 9 aprilie o fetita sanatoasa de 3.770 de grame, dupa ce a ajuns în triajul spitalului din cauza contractiilor dureroase. Medicii au constatat ca nasterea era deja declansata. FOTO: Maternitatea Cuza Voda „A nascut pe cale naturala o fetita perfect sanatoasa de 3.770 de grame, cu o adaptare post natala foarte buna. Starea mamei a fost buna, fara complicatii, a stat internata la noi trei zile conform protocolului, apoi a fost externata împreuna cu copilasul. Initial era foarte speriata, fiind într-o tara straina, dar când a plecat era foarte fericita, a înteles tot ce i s-a comunicat, am putut discuta cu ea în limba engleza”, a precizat imediat dupa nastere dr. Ciprian Ilea, medic primar obstetrica-ginecologie de la Maternitatea Cuza Voda. Alte 42 de refugiate ucrainene au ajuns în Camera de Garda, dar nu au avut nevoie de internare, 15 au fost consultate în ambulatoriul spitalului, iar trei au spitalizate pentru o zi în departamentul Ginecologie. De asemenea, patru gravide au avut nevoie de spitalizare de zi, iar doua refugiate au fost internate în departamentul materno-fetal, având sarcini cu risc crescut. Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Consolidarea rezilientei democratiilor vestice ca reactie la razboiul din Ucraina si la consecintele acestuia la nivel european si mondial” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Fundatia Friedrich Naumann pentru Libertate România si Moldova.
