24 ianuarie e o zi ce trebuie sarbatorita! Însa, nu doar antrenându-ne în Hora Unirii. 24 Ianuarie 1859 e o discontinuitate majora în evolutia noastra teritoriala si identitara, un eveniment marcant, fara îndoiala, dar unul ce a avut un dublu efect. Prin initierea confederatiei Principatele Unite s-a creat o entitate teritoriala mai puternica, punându-se pe baze solide si constructia identitatii nationale, dar, în acelasi timp, s-au creat si premisele aparitiei unor dezechilibre economice si teritoriale, dintre Moldova si restul României. Acestea au devenit vizibile înca din statisticile finalului de secol al XIX-lea, acutizându-se în contemporaneitate. Un ochi plânge, altul râde Nu odata am fost certati de catre cetatenii veniti în Piata Unirii în ultimii 4-5 ani, de când asociatile pro-autostrada si pro-dezvoltare au ales momentul acesta si pentru a-si exprima nemultumirile fata de un Centru care ignora necesitatile teritoriilor din ce în ce mai marginalizate ale României. Asa cum Piata apartine lor, multumitilor, ar trebui sa apartina si noua, nemultumitilor. Nimeni dintre acestia din urma nu contesta importanta momentului si statul, ci doar modul în care acesta e administrat în prezent. Centralismul a devenit istorie în majoritatea statelor membre ale UE, ce au optat sa evolueze descentralizând institutii si functii teritoriale, conform principiilor dezvoltarii policentrice. La noi, pare a fi ultima reduta a acestui mod de guvernanta teritoriala. Unire-n cuget si... Unire-n cuget si... mintiri! a fost titlul manifestului ce a stat la baza actiunii de anul acesta din Piata Unirii, ce a fost organizata de trei asociatii: Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreuna pentru A8 si Reset. Putini participanti, pentru a respecta regulile impuse de timpurile pandemiei; toti cuminti, cu masti, din alea agreate, cu dezinfectant în buzunare; mai multe elemente de iconografie (bannere si steaguri). Piata Unirii a apartinut dimineata, între 8,30 si 10,30, doar membrilor si simpatizantilor asociatiilor civice. Si înca un lucru foarte important: actiunea celor trei asociatii nu a fost nici contra-manifestatie, nici manifestatie anti-AUR, asa cum au „apreciat” putinele surse media ce ne-au dat atentie, ci doar un mod, devenit traditional, de a ne manifesta nemultumirile fata de guvernanta de la Centru si fata de discriminarea la care e supusa regiunea noastra. Fara îndoiala, nu puteam sa ignoram manifestatia cea mare. Doua dintre zecile de bannere aveau trimitere catre notiunile de extremism si fascism, fara însa a le asocia cu vreo formatiune politica. Daca membrii si simpatizantii AUR, ce au „navalit” peste noi cam pe la ora 10,30, s-au simtit lezati, e doar treaba lor. În rest, cerneala buclucasa aruncata de neica nimeni în fata lui Simion a acoperit mediatic orice altceva s-a petrecut în Piata Unirii. ... mintiri! (sau programul de... gluma despre „separatism” al domnului Simion) Pe 24 ianuarie, singurele prezente în media centrala a manifestarii celor trei asociatii l-au avut ca sursa pe George Simion, invitat sa vorbeasca la doua dintre televiziunile importante din Bucuresti, unde l-a catalogat ca „separatist” pe fostul sau profesor - Dorin Dobrincu (membru si presedintele MDM). Înteleg ca George Simion […] a acuzat miscarile prodezvoltare, pe mine în mod particular, de „incitare la separatism teritorial”. I-as aminti d-lui Simion ca descentralizarea si regionalizarea nu înseamna separatism, ci eficientizare administrativa sau, daca vreti, aplicarea principiului subsidiaritatii, valabil în Uniunea Europeana. Pentru cine nu stie, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplica de bune decenii aceste principii, ci si în tari altadata centralizate, precum Franta si Polonia. Iar acestea sunt tari fie motoare ale economiei europene, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie care au cunoscut o dezvoltare remarcabila, chiar daca au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de vazut cazul polonez). (Dorin Dobrincu, Ce s-a vazut astazi în Piata Unirii din Iasi. Si un post-scriptum) As reaminti ca tocmai românul verde ce descrie itinerarii nationaliste prin întreaga Românie a avut el însusi un episod „separatist”. Pe la jumatatea lunii octombrie, anul trecut, George Simion a declarat într-un interviu pentru Euronews ca militeaza pentru unirea Moldovei [Republica Moldova, n.r.] cu România (nu e nici o noutate aici!) si ca noul stat ar putea sa se numeasca Statele Unite Române si sa aiba capitala la Brasov (!). Surpriza e mare, mai ales daca ne uitam în programul AUR. Plecând de la caracteristicile statului conforme Constitutie - România este stat national, suveran si independent unitar si indivizibil, AUR acuza ca suveranitatea statului român este încalcata si atacata de actualele forte politice care încearca sa impuna forme de federalizare interna sau externa. Sa-mi fie cu iertare, chiar despre federalizare pare a vorbi domnul copresedinte în interviul cu pricina! Poate fi vorba doar despre un simplu compromis necesar realizarii unirii sau domnul Simion chiar ar sustine macar regionalizarea, daca am scoate din context eventuala unire? Oricum, îmi vine greu sa cred ca membrii sau simpatizantii AUR vor putea bascula cu atâta usurinta direct de la un nationalism lipsit de temei, de secol al XIX-lea, dintr-o zona conservatoare si retrograda, catre federalism si constructia unei Românii policentrice. Epilog Din orice perspectiva am privi lucrurile, manifestatia AUR a fost cea care s-a suprapus peste actiunea asociatiilor prodezvoltare din Piata Unirii, loc în care acestea îsi manifesta nemultumirile de mai multi ani încoace, exact pe data de 24 Ianuarie. Din perspectiva mea, o manifestatie linistita (si devenita deja traditionala) a asociatiilor a fost un plus si pentru cei de la AUR. De ce? Pentru ca nu au venit sa faca… ceea ce au facut într-un oras inert. Iasul a demonstrat înca o data ca e un oras viu si activ, asadar; cu oameni multumiti, cu oameni nemultumiti, cu spirit critic sau fara. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
