„Nature is the length of the rectangle, nurture the width. There can be no rectangle without both” (Natura este lungimea dreptunghiului, mediul este latimea. Nu poate exista dreptunghi fara ambele.) Matt Ridley Chiar în ajunul întâlnirii noastre bisaptamânale si-a încheiat periplul pamântean unul dintre acei oameni a caror calitate remarcabila pare sa fie deasupra oricarei încercari de trivializare (chiar si în ciuda cârcotelismului si bascalismului hipertrofiat monstruos traditional). Cu aceasta ocazie am auzit din nou manifestarea trufasa a ceea ce pare o mare întrebare retorica care e menita sa stabileasca inexpugnabil unicitatea celui care o genereaza: „Credeti ca se va mai naste un alt campion ca el?” Trecând peste goliciunea penibila a acestei întrebari, profitam de prilej si va provoc la uvertura unui exercitiu de rationament asupra uneia din marile controverse ale stiintei moderne: natura versus mediu. Dezvoltarea fenomenala a geneticii în ultima suta de ani si descoperirea legaturii seminale dintre anumite gene si anumite trasaturi sau functii ale organismelor vii a generat o dezbatere feroce care a acaparat toate stiintele care se ocupa cu studiul comportamentuui si aptitudinilor membrilor speciei noastre. Într-o psihologie colectiva care favorizeaza superficialitatea si sedentarismul intelectual va invit sa privim mai ales asupra influentelor mediului în care traim, cum determina el, neasteptat, ce parti din complexul cod genetic pe care îl adapostim ajunge sa se si manifeste, cu doua exemple care ni se par foarte sugestive. Primul exemplu vine dintr-un studiu care a examinat asocierea dintre existenta unei biblioteci în casa în perioada adolescentei si gradul ulterior de alfabetizare, abilitatile de calcul si cele tehnologice ale adultului. Acest studiu, extrem de serios, a folosit un set de date foarte vast (130.000 de subiecti) cu o putere statistica foarte buna si a gasit o corelatie între numarul de carti în casele adolescentilor si performanta de alfabetizare în maturitate. Autorii concluzioneaza ca „cresterea într-o casa cu biblioteca stimuleaza semnificativ abilitatile adultilor”, deducând o conexiune cauzala*. Al doilea exemplu vine dintr-un loc la care foarte putini s-ar astepta. În septembrie 1944, nazistii au pedepsit Olanda (care a încercat sa ajute trupele aliate) blocând aprovizionarea cu alimente, scufundând o mare parte a tarii în foamete. Pâna când Olanda a fost eliberata în mai 1945, mai mult de 20.000 de oameni murisera de foame. Foametea olandeza de iarna s-a dovedit unica în moduri neasteptate. Se pare ca femeile însarcinate erau extrem de vulnerabile, iar copiii pe care i-au nascut au fost influentati de foamete tot restul vietii. Când au devenit adulti, au ajuns cu câteva kilograme mai grei decât media. La vârsta mijlocie, au avut niveluri mai ridicate de trigliceride si colesterol LDL. De asemenea, acestia au înregistrat rate mai mari de afectiuni precum obezitatea, diabetul si schizofrenia. Un grup de cercetatori condus de L.H. Lumey, epidemiolog la Universitatea Columbia, a descoperit ca oamenii care fusesera in utero în timpul foametei - cunoscuta sub numele de cohorta foametei olandeze de iarna - au murit cu o rata mai mare decât oamenii nascuti înainte sau dupa aceea. E usor sa dam vina sau sa lasam totul în seama „datum-ului” genetic. De fapt, suntem responsabili prin ceea ce suntem si ce facem pentru tot ce se întâmpla în jurul nostru. *Sikora J., Evans M.D.R., Kelley J. Scholarly culture: How books in adolescence enhance adult literacy, numeracy and technology skills in 31 societies. Social Science Research, 77:1-15, 2019 Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi si presedinte al Asociatiei Creierului Iasi
