Ziarul de Iasi va propune astazi o incursiune în lumea discreta a spionajului din Iasi. Dincolo se secretomania care înconjoara ca un halou spectrul serviciilor secrete românesti, în Iasi cei care activeaza în aceste institutii au iesit la strada în numar mare, dar tot cu maxima discretie, la ultimile proteste din guvernarea PSD, în perioada 2017 - 2019, când în joc se afla, potrivit informarilor oficiale, siguranta statului. Daca nu erai un initiat, nu aveai de unde sti ca sunt oamenii serviciilor: se integrau perfect în “peisaj”. De altfel, scopul oficial al acestor instituti este siguranta statului. În prezent, odata cu pandemia, o mare parte a acestora au reintrat în birouri. Exceptie fac cei ce lucreaza în “operativ”. Adica pe teren, sub acoperire. Asta daca nu au iesit la pensie. Pentru o informare de “atmosfera”, jurnalistii ZdI au facut o vizita inopinata la sediul celei mai importante institutii de profil - Serviciul Român de Informatii Iasi. Spre surprinderea noastra, angajatii de aici au fost mai curiosi decât noi despre vizita neanuntata. Cum a decurs descinderea surpriza de la SRI, dar si o descriere a celorlalte servicii secrete iesene, pe larg, în rândurile de mai jos Institutia “etalon” a domeniului serviciilor secrete si spionajului din Iasi, ca si la nivel national, este, indiscutabil, Serviciul Român de Informatii. În prezent, la nivel judetean, institutia a fost “botezata” Directia Româna de Informatii Moldova Nord (DRI). Ea raspunde de mai multe judete: Iasi, Vaslui, Neamt, Botosani si Suceava. Are sediul în zona centrala a municipiului: cladirea imensa si aratoasa (desi controversata în rândul arhitectilor) situata pe strada Sfântul Lazar, în apropierea intersectiei cu strada Smârdan, nu prea ar fi în ton cu lumea discreta a spionajului. Sefii institutiei, din motive mai putin stiute, sunt schimbati destul de des, rotirea cadrelor fiind “la moda” în acest serviciu. Seful SRI si dosarul “Amanta” În prezent, SRI Iasi este condus de circa doi ani de colonelul Gabriel Constantinescu, iesean la origine. Cel mai probabil el va iesi la pensie din actuala functie, peste câtiva ani. A activat la Suceava, înainte de a fi trimis la Iasi. Interesant este ca am aflat cele mai multe informatii despre acesta de pe Internet, si apoi de la alte institutii, însa este greu sa “dibuiesti” vreo fotografie cu el. De la alte persoane din Iasi am aflat în schimb ca seful spionajului iesean a fost format ca ofiter de contraspionaj, si este vazut ca un “om hârsit” al sistemului informativ. Exista în discutiile informale din oras persoane care sustin ca se întâlnesc cu el si discuta probleme din zone politice, economice si legale. De aceea, poate fi de mirare faptul ca singura informatie publica cu privire la Gabriel Constantinescu este legata de cazul Gheorghe Nichita si a amantei sale, Adina Samson. Informatia ar suna cam asa: oameni din SRI Suceava si de la DNA ar fi ridicat-o de pe strada pe Adina Samson, fosta amanta a primarului, si ar fi dus-o într-o vila din Suceava, tatonând-o ca sa desconspire informatii despre Gheorghe Nichita. Samson ar fi povestit în fata judecatorilor aceste aspecte. Iar la cârma SRI Suceava se afla atunci ieseanul Gabriel Constantinescu, actualul sef al SRI Iasi. Înarmati cu aceste informatii, am decis sa-i facem o vizita actualului sef al SRI Iasi. Macar sa vedem cum arata. Evident, primul gând a fost ca nu va dori sa dea ochii cu noi. Însa, am avut parte de o surpriza. Cum se intra la SRI? Am decis sa mergem la sediul SRI Iasi într-o zi de miercuri, sa fie la mijlocul saptamânii, si în jur de ora 13, ca sa îi prindem dupa masa, atunci când este de presupus ca orice functionar respectabil se afla la birou. Pentru unii, ne-am gândit, poate fi o curiozitate cum arata cladirea SRI, mai ales din interior, pentru ca, asa cum spuneam, exteriorul este controversat în rândul arhitectilor, care nu-i gasesc un stil, în ciuda faptului ca imobilul a fost construit cu bani multi, dupa 1990, cu destinatie de sediu de banca. Este o cladire care inspira raceala. Când am vrut sa intram ne-a surprins sa constatam ca usa principala de acces este foarte strâmta. Doua persoane nu încap în spatiul de intrare: intrarea este formata dintr-o anticamera din PVC, cu doua usi, distanta între cele doua usi fiind extrem de mica. Astfel, unul intra si celalalt sta afara pâna ce portarul raspunde - sau nu - la sonerie si apasa butonul de deschidere a usii. Noi am avut noroc, ne-a dat drumul rapid la usa. Dupa ce am trecut de acel obstacol, am nimerit într-un fel de sala uriasa, înalta, cu un hol în stânga si unul mai larg în dreapta. Privirile ne-au fost atrase imediat în stânga, unde un grup de barbati si femei faceau galagie. “Ca la piata”, am gândit, presupunând ca se certau. Primul gând a fost ca SRI s-a mutat iar noi nu am aflat. La mijlocul cladirii, chiar în fata noastra, printr-o deschizatura larga, cu geam, am observat un tip slab, care se uita întrebator la noi. I-am întrebat daca SRI mai functioneaza în acea cladire. La raspunsul lui afirmativ, i-am comunicat cine suntem si ca dorim sa îl vedem pe seful lui. A ridicat din umeri. Dupa ce am dat cartile de identitate, ne-a invitat politicos într-o camera lânga iesire, asemanatoare unei custi. Aici ne-a lasat sa asteptam circa zece minute. Dupa 10 minute, usa s-a deschis iar un alt tip si-a bagat capul înauntru. “Sunteti de la presa, de la Ziarul de Iasi?”, ne-a întrebat acesta. “Da!”, i-am raspuns, dupa care a închis usa. I-au trebuit alte zece minute ca sa revina. Am fost invitati pe hol, unde am fost pusi sa scoatem tot ce avem prin buzunare si sa punem pe o masa. Apoi am trecut pe sub un scaner, si apoi am fost scanati cu un alt dispozitiv pe tot corpul. Dupa ce s-a sigurat ca nu avem nimic suspect, probabil de înregistrare, am fost invitati sa “predam” si telefoanele, pe care le-am bagat într-un sertar cu cheie, aflat tot lânga iesire, dupa care ne-a înmânat cheia. Apoi ne-a invitat din nou în “cusca”, timp în care, cel mai probabil, la nivel “înalt”, oameni de la sediul central din Bucuresti îi întrebau pe cei de la Iasi ce naiba vor niste jurnalisti de la ei. “Când o sa îl vad pe sefu’, o sa îi transmit” Dupa alte zece minute de plictiseala, cel mai probabil curiozitatea celor de la SRI Iasi si Bucuresti a învins, iar usa din PVC a custii s-a descis si si-a facut aparitia un tip bondoc, nu prea înalt de statura, însa îndesat si tuns scurt, grizonant, cu masca pe gura si nas. Acesta ne-a facut semn, cu agenda pe care o avea în mâna, sa îl urmam. Ne-am luat dupa el, gândindu-ne ca ne duce în biroul sefului, aflat undeva sus. “O sa vedem tot stupul din interior”, ne-am gândit. Însa, spre dezamagirea noastra, dupa câtiva metri parcursi prin holul înalt din dreapta, omul a deschis o usa alba din PVC si ne-a facut semn, cu agenda, sa intram. În camera se aflau un rând de scaune albastre, asezate la perete. Apoi am intrat într-o alta camera, cu o masa mare. La un capat s-a asezat domnul respectiv, iar noi în capatul celalalt. “Sunteti domnul Constantinescu?”, am deschis noi dialogul. Stiam câteva detalii despre înfatisarea lui, din descrierea altor persoane, însa masca ne deruta. Dupa un moment scurt de reflectie, greu de explicat dealtfel, acesta a negat si ne-a întrebat care este scopul vizitei. “Stiti foarte bine ca relatia cu presa o face Bucurestiul”, ne-a raspuns. “Da, însa jurnalistii din provincie cauta sa poarte un dialog cu cei de la ei de acasa. Dorim doar sa ne cunoastem la nivel institutional. Nu am venit pentru informatii, doar sa va cunoastem”, am adaugat noi. “Am înteles. Din pacate, noi nu decidem în ce priveste relatia cu presa. Doar Bucurestiul”, a subliniat el, parând surprins ca doar atât vrem de la el. Discutia nu a mai putut fi continuata. Spre iesirea din cabinet, ne-am oprit înca o data, întrebându-l daca el este dl Constantinescu. A negat, desi acum eram siguri ca el este. “Când o sa îl vad pe sefu’, o sa îi transmit”, ne-a asigurat el. Dupa ce ne-am luat cartile de identitate si ne-am verificat telefoanele, am iesit. Cum ajungi la SRI în interior? Cei care vor sa lucreze la SRI au de trecut mai multe probe. De altfel, în interiorul serviciului, cei stiuti sunt sefii sau personalul administrativ, iar cei nestiuti sunt cei care activeaza “în operativ”. De asemenea, cei din “operativ” sunt cunoscuti ca fiind spioni doar de catre familie si cercul de prieteni, însa nu au voie sa vorbeasca în niciun context. Deplasarile lor sunt secrete, si pot lipsi de acasa zile si nopti întregi, de aceea multi dintre angajatii serviciilor sunt divortat sau recasatoriti. În ultimii ani, multi dintre “seniori” au iesit la pensie, profitând de legislatia permisiva care la ofera pensii mari, iar locul acestora a trebuit sa fie “umplut” rapid. Cei interesati pot trimite un CV, asteptând apoi sa fie sunati. Cei selectati sunt trimisi timp de un an de zile la Bucuresti, în case special amenajate, unde dau tot felul de probe: cultura generala, cunostinte de IT, test psihologic, limbi straine si alte interviuri. Recrutorii SRI stau de vorba fata în fata cu parintii candidatului, atunci când acesta este tânar, pentru a-si face o parere cât mai exacta cu privire la caracterul acestuia. Un alt “secret” important ar mai fi proba istoricului personal: candidatul trebuie sa scrie cu mâna lui, pe mai multe coli de hârtie, o autobiografie, inclusiv date despre rude. Asta e ceea ce se stie public sau din relatari. Cu siguranta ca sunt si alte aspecte pe care nu le afli decât când ajungi efectiv în cauza. Lista serviciilor de la Iasi SJPI - O institutie importanta din lumea serviciilor secrete este asa-numitul “Doi si un sfert” - Serviciul Judetean de Protectie Interna (SJPI), care apartine de Ministerul Afacerilor Interne, sectia de la Iasi fiind însa direct subordonata acestuia, si nu IPJ, pe care îl are “în vizor”, în materie de protectie a politistilor. Sediul acestei institutii se afla la etajul doi al Inspectoratului de Politie Judetean Iasi, iar seful acesteia se numeste Cristi Poiana. În cadrul acestei structuri activeaza aproximativ 15 persoane, o parte dintre ei lucrând în operativ, adica pe strada, sub acoperire. Structura functioneaza pe sistem militar si printre sarcini are supravegherea politistilor, inclusiv în privinta unor amenintari exterioare. De asemenea, si implicit, institutia supravegheaza indirect sau direct si clanurile interlope, care pot fi o amenintare pentru oamenii legii. DGA - Directia Generala Antifrauda (DGA) este tot o structura de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne, ocupându-se însa cu prevenirea si combaterea coruptiei din sânul personalului MAI. Institutia este condusa la Iasi de catre Gabriel Coman. Structura a fost creata cu sustinerea UE si a beneficiat inclusiv de asistenta din partea unor specialisti din UK si Spania, la înfiintare. DGA stabileste, în acelasi timp, relatii de colaborare si cooperare cu toate organismele publice, dar si private, care au misiunea asemanatoare de prevenire si combatere a coruptiei, la orice nivel. Contraspionajul Militar - Serviciul de Informatii al Armatei - Directia Generala de Informatii a Apararii - este o structura din cadrul Armatei Române, creata în anul 1999. Este formata, de asemenea, din doua structuri: Directia de Informatii Militare si Directia de Siguranta Militara. DGIA se ocupa cu obtinerea de informatii si date referitoare la amenintarile interne si externe (militare sau non-militare) care pot sa afecteze securitatea nationala a tarii în domeniul militar. DGIA coopereaza, în acelasi timp, cu serviciile nationale de informatii atât din tara, cât si din strainatate (si anume tarile care sunt membre ale organizatiilor din care face parte si România, spre exemplu UE sau NATO). DGIA asigura, în acelasi timp, protectia informatiilor nationale clasificate, la nivelul Ministerului Apararii Nationale. Structura este nationala, dar angajatii acesteia lucreaza si în Iasi. Sunt cunoscute cazuri în care acestia au asigurat servicii de filaj în cazul dosarelor instrumentate de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie. Serviciul de Informatii Externe (SIE) – opereaza pe teritoriul altor tari, dar centrala birocratica se afla în România. Data fiind apropierea cu o zona foarte importanta din punct de vedere informativ (Republica Moldova), SIE tine la Iasi o mica baza de logistica pentru operatiunile din proximitatea imediata. Operatiuni Speciale - Directia de Operatiuni Speciale reprezinta o structura din cadrul MAI, fiind unul dintre cele mai importante departamente ale Politiei Române. Structura DOS este condusa la Iasi se catre Constantin Toma, si se ocupa cu infiltrarea politistilor printre infractori de toate categoriile (hoti, tâlhari, proxeneti, traficanti de droguri, de carne vie etc.) pentru obtinerea de informatii „din interior”. DOS colaboreaza cu DIICOT si DNA. STS - Serviciul de Telecomunicatii Speciale reprezinta de asemenea o structura militara care face parte din sistemul national de aparare al României. STS este condus la Iasi de catre Loredan Temneanu si asigura servicii de securitate, comunicatii si tehnologia informatiei pentru autoritatile tarii, centrale sau locale. Dezvolta si administreaza, în acelasi timp, întreaga retea de comunicare informatica ale autoritatilor. STS se ocupa, în acelasi timp, si cu administrarea tuturor echipamentelor, sistemelor si serviciilor folosite de autoritatile din România.
