Hollywood este radiografia efortului unui intelectual „autist” de a iesi din prizonieratul psihologic al propriei inadaptabilitati. Pare manifestul profetic al lumii postindustriale contemporane, în care inteligenta artistica traieste o marginalizare de proportii istorice. Editura Polirom are multe merite, dar unul major este crearea bibliotecii de fictiune internationala în limba româna. A introdus pe piata româneasca de carte scriitori de prima mâna din spatiul literar mondial si a recuperat altii uitati la noi. Prin efortul de câteva decenii al prestigioasei institutii iesene, cultura noastra a fost mai sincrona decât oricând, în ultima jumatate de veac, cu dinamica universului estetic euro-american (si nu numai). Pentru multi scriitori straini, editura a creat serii de autor, asa cum este si cazul fascinantului prozator american Charles Bukowski. Valoarea epicului vine, la acesta, dintr-o fascinanta derulare a biografiei pe care opera o reflecta asemenea oglinzii purtate de-a lungul unui drum. De aceea, mi-ar fi greu sa sustin ca, în cazul autorului romanului Ham and Rye/ Sunca si pâine, asistam la un proces (clasic) de „translatie” simbolica a realului spre fictional. Vorbim aici, mai curând, despre o forma neobisnuita de coexistenta între cele doua, de îmbinare a lor pâna la indistinct. Nascut în Germania, unde a si copilarit un timp scurt, din tata polonez si mama nemtoaica, Heinrich Karl Bukowski (transformat în Henry „Hank” Charles Bukowski) emigreaza, alaturi de familie, în Statele Unite, la Los Angeles (orasul-fundal al naratiunilor sale de mai târziu). Creste într-o familie disfunctionala (descrisa, cu lux de amanunte, în romane) si într-un decor socio-economic nefast (Marele Crah). Duritatea excesiva a tatalui marcheaza copilaria scriitorului care se arata, treptat, un ins fara vocatia alteritatii. Pater familias îl da afara din casa la o vârsta timpurie (pentru ca îi descopera încercarile literare si realizeaza ca nu va avea niciodata o cariera inginereasca, asa cum si-ar fi dorit el!), prilej pentru tânarul Bukowski de a patrunde în lumea sordida a alcoolicilor si marginalilor societatii. Dupa tribulatii existentiale demne de un scenariu hollywoodian, va fi descoperit de Editura Black Sparrow, care i-a editat ulterior majoritatea volumelor, impunându-l drept scriitor international. Va colabora, în postura de scenarist, simbolic as spune, si cu producatorii de filme californieni. Cele sase romane lasate de scriitor reconstruiesc, precum un puzzle, acest destin salingerian, facând extrem de dificila distinctia între memorialistica pura si literatura genuina. Oricum, chiar în varianta melanjului perfect de viata si text, ele proiecteaza, într-o maniera socant-autentica, psihologia eroului revoltat, în decorul unei societati terorizate de spectrul destramarii, articulând totodata o imagine întunecata a Americii veacului trecut. Volumele (traduse în limba româna, în totalitate, la Polirom, în ultimii ani) - Post Office (1971)/ Posta (2004), Factotum (1975)/ Factotum (2004), Women (1978)/ Femei (2003), Ham on Rye (1982)/ Sunca pe pâine (2011), Hollywood/ Hollywood (1989) si Pulp (1994)/ De duzina (2003) - aduc pe scena, ca protagonist (cu o singura exceptie - De duzina, roman în care eroul apare doar în rol secundar), pe Henry „Hank” Chinaski, un alter ego al lui Charles Bukowski, cu functionalitatea „dublului” (s-ar spune, la o privire atenta) din cultura romantica. Naratiunile nu reconstituie biografia autorului cronologic, ci, din segmente revelatoare, similare pieselor unui model fragmentat. Bukowski a avut o viziune „de sus” asupra proiectului sau epic, invitându-si cititorul la complicitate intelectuala în alcatuirea puzzle-ului fictional. Romanul Hollywood, de pilda, surprinde anii de glorie ai eroului-autor, insistând pe contractul de scenarist pe care Chinaski-Bukowski l-a avut cu producatori din cinematografie (sugerati, în text, de Jon Pinchot: el îl va contacta pe neobositul „Hank” pentru colaborare). Romanul nu eludeaza dezamagirile uriase, cauzate scriitorului de universul vorace al Hollywood-ului, privit cu binecunoscutul cinism (sarcasm) al naratorului. Alienarea si inadaptabilitatea sunt aici, ca si în celelalte creatii ale lui Bukowski, pretexte pentru o investigatie mai amanuntita a Los Angeles-ului sordid si morbid, un oras putin cunoscut elitelor financiare ale locului sau micilor burghezi americani. Chinaski nu reuseste sa comunice cu nimeni, „retragându-se” în bautura si intersectii pasagere cu „sufletele pierdute” feminine. Hollywood este radiografia efortului unui intelectual „autist” de a iesi din prizonieratul psihologic al propriei inadaptabilitati. Pare manifestul profetic al lumii postindustriale contemporane, în care inteligenta artistica traieste o marginalizare de proportii istorice. Acest text, la fel ca toate celelalte - publicate, în limba româna, la Poliromul iesean -, merita toata atentia publicului cititor autohton. Codrin Liviu Cutitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
