Unul dintre cele mai importante proiecte urbanistice de dezvoltare a Iasului va fi dezbatut poimâine în Consiliul Local (CL). Consilierii vor avea „la mapa” Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent construirii primului „cartier smart” în zona Moara de Vânt, pe un teren în suprafata de peste 100 hectare, liber de constructii. Proiectul reglementeaza urbanistic toate constructiile care sunt propuse în zona, iar regimul maxim de înaltime a fost stabilit la 10 etaje, cu 2 mai putin fata de o varianta intermediara a PUZ-ului. În centrul platoului se afla trei investitii de amploare: Spitalul Regional de Urgenta (SRU), Sala Polivalenta si stadionul. În cazul primului proiect, finantarea este asigurata, pentru Sala exista promisiuni guvernamentale, iar pentru stadion nu se întrevad prea curând resurse financiare. Cladiri preponderent înalte în primul „cartier smart” al Iasului Primaria are oportunitatea de a amenaja o noua zona a Iasului „de la zero”, care, pe viitor, poate deveni unul dintre principalii poli de dezvoltare a orasului. Prin PUZ sunt propuse zeci de cladiri, iar principalele functiuni sunt: administrative, financiar bancare, comerciale, lacase de cult, cultura, învatamânt, sanatate, amenajari sportive, agrement, turism si locuinte de serviciu. Amplasamentul este împartit în sase zone (unitati teritoriale de referinta), iar cladirile vor putea avea între un etaj si 10 etaje (de la 7 m la 35 m). Regimul înalt este prevazut în jurul SRU, pe latura nordica si cea estica. La Vest de SRU sunt prevazute spatii verzi, iar la Sud este complexul sportiv format din stadion si Sala Polivalenta (regim cu 8 etaje, si o înaltime de 28 m). În zona blocurilor construite spre Little Texas, regimul propus în PUZ este cuprins între 2 si 9 etaje, dar, în cea mai parte, vor fi tot imobile înalte. Peste drum de stadion ar urma sa fie amenajat un parc de dimensiuni mari, precum cel aflat la Vest de SRU. Potrivit proiectului de PUZ, 30- din întreaga suprafata (106 ha) ar urma sa fie ocupata cu spatii verzi. În aceasta zona „verde” vor fi permise: parcuri, scuaruri, patinoare artificiale, circulatii pietonale, mobilier urban, terase si constructii pentru activitati de comert, inclusiv sali de evenimente în limita a 300 mp/ADC (arie desfasurata construita), respectiv în limita a maxim 100 persoane. CITESTE SI: O dezbatere publica la care sunt invitati toti iesenii - Primul cartier „inteligent” din tara! Pentru toate constructiile propuse sunt necesare peste 35.000 locuri de parcare, iar cele mai multe ar urma sa fie în subteran. Cladirile vor ocupa aproape 50 ha din teren, în timp ce suprafata desfasurata este estimata la peste 4,2 milioane mp. Drumurile de acces vor ocupa circa 25- din teren, respectiv o suprafata de aproape 300.000 mp, în timp ce pentru spatiile verzi sunt rezervate circa 320.000 mp. Cum va fi rezolvata problema circulatiei? În prezent, zona studiata are o accesibilitate foarte scazuta: drumurile sunt de pamânt, iar singurul acces este dinspre str. Moara de Vânt. Din PUZ rezulta ca va fi amenajata o noua infrastructura rutiera, cu strazi cu 2 sau 4 benzi. Cele trei obiective majore (SRU, stadion si sala) vor fi fiecare într-un perimetru delimitat de strazi noi, cu doua legaturi spre bld. C.A. Rosetti. „În partea de vest se realizeaza accesul din DN24 (bld. C.A. Rosetti, n.r) prin intermediul a doua bretele cu sens unic si profil de 2 benzi fiecare, respectiv actuala str. Albinet în sens de urcare si o bretea nou propusa cu sens de coborâre de pe versant (pe lânga Poligon, n.r.). Legatura celor doua bretele cu DN24 se va face prin intermediul unor benzi de accelerare/decelerare, respectiv a unor bretele suplimentare care sa faca legatura cu sensul opus de circulatie, fara intersectarea fluxului general de circulatie pe DN24 (pasaj denivelat)”, se arata în proiectul de PUZ. În acelasi timp, cele doua bretele de vest se unesc pe versant într-o circulatie unica cu profil de 4 benzi, câte doua pentru fiecare sens, pâna la interceptarea circulatiei majore propuse pe directia nord-vest spre sud-est. „În zona de est, pe lânga circulatia principala din directia Aeroportului, se vor mentine cele trei cai de acces existente din zona str. Moara de Vânt, acestea urmând sa fie modernizate si redimensionate cu profil de câte 3 benzi, dintre care una cu circulatie reversibila”, se mai precizeaza în PUZ. CITESTE SI: Al doilea „Copou“ al Iasului va fi desenat pe planse de estonieni Potrivit proiectului, toate strazile vor fi delimitate de spatii verzi, circulatii pietonale si piste pentru biciclete. Planul urbanistic a fost întocmit de SIMM Invest, din Bucuresti. VEZI AICI IN DETALIU De ce Moara de Vânt poate deveni un „cartier smart”? Intentia Primariei este ca întreaga dezvoltare a zonei sa fie realizata dupa conceptul de „smart city”. În acest sens, a fost elaborata o strategie de firma Civitta din Capitala. „Viitorul cartier al municipiului Iasi poate deveni spatiul de testare al solutiilor inteligente de mobilitate din zona de est a Europei, fiind un cadru propice impulsionarii mediului economic si universitar local sau regional pentru a se implica în solutionarea problemelor actuale ale comunitatii”, se arata în strategie. Potrivit viziunii de dezvoltare din jurul SRU, Iasul are sansa sa aiba, la orizontul anului 2030, primul cartier „inteligent” din tara. În afara celor trei obiective majore, proiectele care ar urma sa fie implementate în zona vizeaza: un centru digital de date, unitati scolare, un hub de inovare, un centru regional de cercetare pentru inteligenta artificiale, un campus universitar, un centru plurisdisciplinar de cercetare-dezvoltare, un hub de cercetare-dezvoltare în mobilitate inteligenta, spatii hoteliere, locuinte (de serviciu) smart, internet gratuit în toata zona, un hub cultural, un sistem zonal de colectare a deseurilor si, nu în ultimul rând, un institut de cercetare avansata a creierului. CITESTE SI: PLAN: Unul dintre cele mai mari parcuri din tara, amenajat în Moara de Vânt Valoarea cumulata a acestor proiecte trece pragul de 340 milioane euro, fara a include în aceasta suma investitiile aferente SRU si bazei sportive. Cele mai costisitoare proiecte, fiecare a câte 100 milioane euro, sunt cele care tin de mediul universitar: campusul si centrul de cercetare-dezvoltare.
