Un bolnav de cancer şi-a câştigat în instanță dreptul la tratament compensat. A învins patru instituții

Medicii i-au prescris Avastin, doar ca medicamentul nu este compensat pentru tipul de cancer de care suferea. Un flacon costa între 1.270 si 4.800 de lei, în functie de concentratie. Institutiile statului au încercat sa se spele pe mâini sau sa-si paseze responsabilitatea. Instanta pare sa reprezinte singura solutie a bolnavilor de cancer pentru a obtine dreptul la tratament. O ieseanca s-a adresat judecatorilor, cerând obligarea guvernului si a institutiilor sanitare din subordinea acestuia la includerea unui medicament pe lista celor compensate pentru tipul de cancer de care sufera. Avastinul este avizat în Uniunea Europeana, aprobat în România si compensat 100-, dar numai pentru cancer colorectal, bronhopulmonar, renal sau ovarian. Nu si pentru cel cerebral de care sufera Alina P. Pâna sa faca apel la justitie, femeia a încercat sa convinga autoritatile sa-i aprobe tratamentul, dar a fost refuzata. În fata judecatorilor, Guvernul, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale au cerut la unison respingerea actiunii. În urma cu doi ani, ieseanca a fost diagnosticata cu glioblastom, cea mai agresiva forma de cancer cerebral. Tumoarea a fost extirpata chirurgical în decembrie 2019. Boala însa a recidivat, o noua operatie fiind necesara în luna ianuarie a acestui an. În prezent, Alina P. este supusa chimioterapiei cu Irinotecan si Avastin, în urma tratamentului starea sanatatii sale ameliorându-se. Utilizarea Avastinului recomandat de medicul oncolog nu are însa indicatie terapeutica avizata si pentru glioblastom. Ca urmare, ieseanca nu beneficiaza de compensarea legala a costului medicamentului. În functie de concentratie, un flacon de Avastin costa între 1.270 si 4.800 de lei. Cazurile în care medicii oncologi recomanda pentru o forma de cancer un medicament aprobat doar pentru altele sunt destul de numeroase, iar procedurile administrative necesare pentru extinderea listei de recomandari sunt greoaie. Din acest motiv, înca din 2018, ministrul de atunci al Sanatatii, Sorina Pintea, vorbea de constituirea unei comisii care sa aprobe utilizarea medicamentelor si pentru alte cazuri decât indicatiile lor terapeutice avizate. „În prezent, se prescriu medicamente pentru indicatiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului în cazul unor afectiuni pentru care nu exista alte alternative terapeutice sau pacientul are contraindicatie la alternativele terapeutice existente. Desi aceste indicatii terapeutice sunt recunoscute de catre profesionisti, datorita numarului mic de pacienti si al costurilor administrative, companiile farmaceutice nu sunt interesate de autorizarea acestor medicamente pentru aceste indicatii terapeutice”, se mentiona în referatul de aprobare a proiectului de ordin care viza constituirea comisiei de avizare. Ministerul Sanatatii recunostea ca utilizarea medicamentelor si în alte situatii decât cele conforme cu indicatiile terapeutice, „off-label”, se poate dovedi eficienta. Totusi, ordinul discutat înca de acum trei ani nu a fost aprobat nici pâna azi. Alina P. s-a adresat initial Ministerului Sanatatii pe cale administrativa, pentru a obtine actualizarea listei medicamentelor compensate, dar fara succes. Ministerul Sanatatii si ANMDM au dat raspunsuri în doi peri, iar CNAS si ANM nici nu s-au obosit sa raspunda. În aceasta situatie, ea a cerut Curtii de Apel ca printr-o ordonanta presedintiala sa dispuna actualizarea de urgenta a listei medicamentelor compensate, ca si emiterea ordinului privind constituirea comisiei de avizare. Cele patru institutii chemate în judecata au cerut respingerea solicitarii, invocând fie ca nu au responsabilitati în domeniu, fie ca femeia nu justifica un interes legitim pentru a se adresa instantei. În fata judecatorilor, reprezentantii celor patru institutii si-au explicat refuzul de a include Avastinul în lista medicamentelor compensate si pentru glioblastom prin faptul ca detinatorul autorizatiei de punere pe piata nu a cerut aceasta. Refuzul a fost considerat de judecatori ca nejustificat. „Pentru a se asigura protectia adecvata a dreptului la viata al pacientilor, s-a prevazut posibilitatea pentru Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale de a initia din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale, inclusiv pentru extinderea indicatiilor din Lista, chiar în lipsa unei solicitari formulate de detinatorul autorizatiei de punere pe piata, în anumite situatii, printre care si cea referitoare la medicamente cu indicatie noua, altele decât cele pentru care solicitantii au depus cerere”, au argumentat magistratii. Or, ANMDM nici macar nu schitase intentia de sesizare din oficiu. Solicitarea Alinei P. a fost aprobata, ea urmând sa beneficieze de compensarea costurilor tratamentului cu Avastin.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi