Preocupata sa evite criza de medicamente cu care s-a confruntat nu demult Europa, Agentia Europeana a Medicamentului (EMA) a instituit un mecanism de solidaritate între statele membre pentru a acoperi deficitul de medicamente din întreaga Uniune Europeana (UE), în aceasta iarna. Mecanismul permite statelor membre sa semnaleze altor state membre nevoile pentru un anumit medicament aflat în criza critica la nivel national, astfel încât acestea sa poata indica disponibilitatea stocurilor care ar putea fi redistribuite. ”Este de apreciat aceasta initiativa dar, daca va amintiti, în primavara nu se gaseau anumite antitermice în majoritatea tarilor Uniunii Europene. Si-atunci cum sa ajuti o alta tara, cînd nici tu nu ai? De aceea, pe lânga solidaritate ar trebui, cred eu, sa vorbim si despre predictibilitate. Si când ma refer la predictibilitate ma gândesc ca fiecare tara ar trebui sa gândeasca din timp necesarul de medicamente de sezon, sa spunem. În iarna trecuta ne-a încurcat perioada de Covid de dinainte când, de exemplu, din cauza ca cele mai multe ore de scoala s-au desfasurat on-line copiii, care nu au mai intrat în contact unii cu altii, au racit mai putin. Este bine ca nu s-au îmbolnavit copiii, dar acest lucru a însemnat si aparitia de stocuri de medicamente în farmacii care, ulterior, au expirat. În consecinta, în aceasta primavara farmaciile, nu numai de la noi din tara, din toata Europa, nu s-au mai aprovizionat la fel, si atunci a aparut acel deficit de antitermice. De aceea este importanta predictibilitatea: sa te aprovizionezi cu cât este nevoie ca oamenii sa aiba acces la tratament dar, în acelasi timp, sa nu ramâi cu stocuri”, a explicat Conf. Dr. Gabriela Tatarînga, farmacist primar, Presedinte al Colegiului Farmacistilor din Iasi. La aceasta situatie s-a adaugat razboiul din Ucraina, care a agravat lucrurile, generând dificultati în aprovizionarea cu materii prime si o crestere a preturilor de productie cu 25-30-. Spre exemplu, a aparut o criza în aprovizionarea cu flacoane de sticla pentru medicamente. Cert este ca, dupa pandemia Covid-19 si penuria de medicamente care a urmat din cauza blocajelor din lantul de aprovizionare, la care se adauga conflictele armate care necesita ajutoare umanitare si în medicamente, Comisia Europeana a UE doreste sa instituie o schema de achizitie comuna pentru antibiotice si medicamente în cazul anumitor boli respiratorii, înainte de iarna 2024-2025. Pe de alta parte, EMA împreuna cu statele membre, intentioneaza sa restrânga lista de medicamente critice, pentru a îmbunatati securitatea aprovizionarii si de a veni cu o lege privind medicamentele critice în UE. Lista urmeaza sa fie conturata pâna la sfârsitul anului. Odata finalizata lista de medicamente, care în prezent cuprinde între 100 si 350 de medicamente în dezbatere, fiecare dintre acestea va fi supus unei evaluari în privinta vulnerabilitatii, pentru a vedea ce este necesar, si apoi se va purta un dialog cu reprezentantii industriei farmaceutice, în vederea cresterii productiei. Orice masura luata în legatura cu aceasta lista se va face pâna în luna aprilie a anului viitor. Cu atât mai mult cu cât, în ultimele decenii, UE a devenit foarte dependenta de India si China pentru medicamente generice si ingrediente-cheie, dupa ce productia a fost delocalizata din cauza nivelului ridicat de poluare din blocul comunitar. ”În afara de faptul ca un procent extrem de important dintre substantele active provin de pe continentul asiatic, o alta problema o reprezinta faptul ca statele din UE, ca si restul lumii, depind de câtiva producatori pentru cea mai mare parte a aprovizionarii cu medicamente. De prin anii ’90, companiile farmaceutice occidentale au început sa relocheze productia de substante active în tari cu mâna de lucru ieftina, precum China si India. Aceste doua tari cumuleaza în prezent peste doua treimi din productia mondiala. De altfel, tarile din Asia produc în prezent 80- din insulina si 60- din paracetamol la nivel mondial. Inclusiv pentru paracetamolul fabricat la Iasi, materia prima venea tot din zona Asia. În plus, numarul de companii producatoare este redus. De exemplu, principalele 35 de molecule pentru tratamentul cancerului sunt produse de trei companii chinezesti”, mentiona în urma cu câteva luni Conf. Dr. Gabriela Tatarînga care a adaugat ca ”nu va fi usor, pentru ca sa pornesti o linie activa farmaceutica necesita investitii financiare foarte mari”. Cert este ca la începutul anului 2024, UE va înfiinta o Alianta a medicamentelor critice, o versiune incipienta a unei legislatii privind medicamentele critice (Critical Medicines Act), pentru a dezvolta coordonarea între Comisia Europeana, industria farmaceutica, societatea civila si autoritatile nationale cu privire la o lista scurta de medicamente. UE îsi propune sa relocheze o parte din productie, sa îsi largeasca sursele de ingrediente-cheie, sa coordoneze stocarea, precum si sa stabileasca o anumita capacitate de productie prerezervata în caz de urgenta, cum a fost cazul pandemiei de Covid-19.
