Turismul din judetul Iasi este mai degraba un turism de weekend, academic, de business, cultural si religios - în special cel prilejuit de Hramul Sf. Cuv. Paracheva de la Iasi, din luna octombrie. Obiectivele culturale (Palatul Culturii, Teatrul, Opera, Filarmonica, Ateneul, universitatile), istorice (muzeele, casele memoriale), religioase (manastirile si bisericile) si comerciale (mall-urile) reprezinta punctele de atractie turistica ale judetului nostru, facilitate de transportul rutier si aerian. Ramâne sa visam frumos la ce ar însemna turismul pentru economia judetului Iasi si a întregii regiuni moldave în conditiile construirii Autostrazii „Unirii” - A8 (Ungheni-Iasi-Târgu Mures) si extinderii Aeroportului Iasi... Turismul a fost unul dintre cele mai afectate sectoare economice în perioada celor 2 ani de pandemie. Reamintim ca prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 a fost instituita starea de urgenta pe teritoriul României, timp de 30 de zile, urmata de starea de alerta prelungita pâna pe data de 9 martie a anului curent. Izolarea si carantinarea persoanelor sau a unor localitati întregi, închiderea graduala a punctelor de trecere a frontierei de stat, limitarea sau interzicerea temporara a circulatiei rutiere, feroviare, maritime sau aeriene, închiderea temporara a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri au prabusit efectiv activitatea în domeniul turismului. În conditiile restrictiilor sanitare impuse de autoritati în perioada pandemica, oamenii si-au limitat deplasarile, preferând destinatii apropiate localitatii de resedinta, deplasarea cu mijloace auto personale, cazarea pe cont propriu, în cadrul familiei sau cu grupuri restrânse de prieteni. Activitatea agentiilor de turism s-a redus considerabil, a scazut numarul de înnoptari la pensiuni, moteluri sau hoteluri, oamenii au preferat cazarea pe cont propriu, cel mai adesea într-un cadru informal („la negru”). La nivel mondial, Europa reprezinta jumatate din destinatiile turistice. Statele europene cele mai dependente de turism, ca pondere la formarea PIB, sunt urmatoarele: Croatia cu 25-, Cipru 22-, Grecia 21-, Portugalia 19-, Austria, Estonia si Spania cu 15-, Italia 13-, Slovenia si Bulgaria 12-, Malta 11- si Franta 10-. Potrivit INS, în anul 2019, ponderea turismului românesc în PIB a fost de 2,7-, fata de 1,5- în urma cu doi ani. În ceea ce priveste acest sector economic suntem în urma Bulgariei care are o pondere a turismului în PIB de circa 12-. Desi România este o tara generoasa în destinatii turistice, nu reprezinta o atractie deosebita pe plan european. Infrastructura de transport precara, costul serviciilor raportat la calitatea acestora, comparativ cu alte tari, descurajeaza turismul intern. Românii prefera turismul de weekend, asociat cu rezolvarea unor afaceri, cu participarea la anumite evenimente culturale sau religioase. Turistii straini care ne viziteaza tara, de regula, petrec putin timp si nu cheltuiesc suficient din cauza dificultatilor în accesarea unor destinatii turistice si a calitatii scazute a serviciilor oferite de catre unitatile de cazare. Conform Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030, în anul 2015, turismul si calatoriile în România au generat 1,7 miliarde euro si au contribuit direct cu 2,4- la PIB-ul României. În anul 2017, încasarile din turismul international s-au ridicat la 1,3 miliarde euro. Desi numarul de turisti care sosesc în România a înregistrat o crestere constanta, suma medie cheltuita per turist este în continuare scazuta, respectiv 476 euro pe calatorie. Problemele din turism sunt amplificate si de politicile publice care descurajeaza antreprenoriatul în acest sector economic, reorienteaza forta de munca spre domeniile în care se câstiga mai bine, mentinând multe capacitati de cazare într-o zona mai degraba informala. Salariile în domeniul turismului sunt cele mai mici dintre toate ramurile economice. Chiar daca turismul românesc nu are o pondere consistenta în ceea ce priveste contributia la formarea PIB-ului, acest sector economic este important prin dependenta pe care o exercita asupra altor sectoare: comertul, serviciile, transporturile de marfuri si persoane, constructiile. Analiza statistica a turismului se bazeaza pe câtiva indicatori importati, diseminati de INS pe tipuri de structuri turistice si forme de proprietate, destinatii turistice, pe localitati, judete, regiuni, la nivel national: 1) structurile de primire turistica cu functiune de cazare; 2) capacitatea de cazare existenta pe tipuri de structuri de cazare turistica; 3) sosirile turistilor în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica; 4) înnoptarile în structurile de primire turistica; 5) sosiri ale vizitatorilor straini în România; 6) plecari ale vizitatorilor români în strainatate; 7) indicele utilizare neta a capacitatilor de cazare. În anul pandemic 2020, turismul s-a prabusit cu circa 60- fata de anul 2019. De exemplu, în iulie 2020, sosirile înregistrate în structurile de primire turistica din judetul Iasi au însumat 12116 persoane, în scadere cu 59,5- fata de cele din luna iulie 2019. Sosirea unui turist într-o structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se înregistreaza când o persoana este înscrisa în registrul structurii respective, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. Sosirile turistilor români în structurile de primire turistica au reprezentat în luna iulie 2020, 94,9- din numarul total de sosiri (11498 persoane), în timp ce turistii straini au reprezentat 5,1- (618 persoane), cu 89,2- mai putini comparativ cu luna iulie 2019. În structurile de primire turistica ale judetului Iasi, în luna iulie 2020 au fost înregistrate 21365 înnoptari (în scadere cu 59,8- fata de luna iulie 2019). Analiza indicatorilor statistici care descriu activitatea din turism, în judetul Iasi, pentru anul 2020, comparativ cu perioada similara a anului 2019, arata o scadere de ansamblu cu aproximativ 60-. Aceasta scadere a activitatii în turismul din vremea pandemiei a însemnat o reducere a locurilor de munca, venituri mai mici pentru antreprenorii în turism, pentru celelalte sectoare dependente de turism, încasari de taxe si impozite mai mici la bugetul statului, o scadere a contributiei turismului românesc la PIB în anul pandemic 2020, comparativ cu anul 2019. Dupa ridicarea starii de alerta si eliminarea tuturor restrictiilor sanitare, turismul a revenit la parametrii anterior declansarii pandemiei de la SARS-COV-2. În judetul Iasi, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au înregistrat o crestere cu 87,0-, iar înnoptarile cu 95,2-. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistica în luna aprilie 2022 au însumat 25705 persoane, în crestere cu 87,0- fata de cele din luna aprilie 2021. Sosirile turistilor români în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat în luna aprilie 2022, 80,7- din numarul total de sosiri (20740 persoane), în timp ce turistii straini au reprezentat 19,3- (4965 persoane). Spre comparatie, în perioada pandemiei, turistii straini reprezentau circa 5- din totalul sosirilor în unitatile de cazare ale judetului nostru. În structurile de primire turistica ale judetului Iasi, în luna aprilie 2022, au fost înregistrate 46147 înnoptari fata de 23637 în luna aprilie 2021, durata medie a cazarii fiind de 1,70 zile pentru turistii români si 2,18 zile pentru turistii straini. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare în luna apilie 2022 a fost de 39,1- pe total structuri de cazare turistica, mai mare cu 17,7 puncte procentuale în comparatie cu cel din luna aprilie 2021 (21,4-). Turismul din judetul Iasi este mai degraba un turism de weekend, academic, de business, cultural si religios - în special cel prilejuit de Hramul Sf. Cuv. Paracheva de la Iasi, din luna octombrie. Obiectivele culturale (Palatul Culturii, Teatrul, Opera, Filarmonica, Ateneul, universitatile), istorice (muzeele, casele memoriale), religioase (manastirile si bisericile) si comerciale (mall-urile) reprezinta punctele de atractie turistica ale judetului nostru, facilitate de transportul rutier si aerian. Ramâne sa visam frumos la ce ar însemna turismul pentru economia judetului Iasi si a întregii regiuni moldave în conditiile construirii Autostrazii „Unirii” - A8 (Ungheni-Iasi-Târgu Mures) si extinderii Aeroportului Iasi... Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
