România ramâne în rândul celor trei cele mai corupte tari din Uniunea Europeana, alaturi de Ungaria si Bulgaria, releva Indicele de Perceptie a Coruptiei 2021 publicat marti de Transparency International, care mai arata ca, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au facut progrese semnificative în combaterea coruptiei, în ultimii 10 ani, iar România nu face exceptie. Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) reflecta modul în care experti independenti si din mediul de afaceri percep coruptia existenta în sectorul public din 180 de state si teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamna “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt””. ”Cu doar 45 de puncte din 100, România ramâne în rândul celor trei cele mai corupte tari din Uniunea Europeana, alaturi de Ungaria (43 de puncte) si Bulgaria (42 de puncte). Perceptia asupra coruptiei din sistemul public este similara nu doar de la un an la altul, ci si prin comparatie cu rezultatele din anul 2012, când tara noastra avea 44 de puncte din 1001 . La nivelul UE sunt însa si state care au înregistrat diferente de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia si Italia au câstigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 - 2021. Astfel ca Grecia avanseaza de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte. La polul opus se afla Cipru si Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE ramâne la 64 de puncte”, precizeaza organizatia. În ceea cepriveste achizitiile publice în contextul pandemiei, din analiza TI reiese ca pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia sa îsi extinda puterea executiva, sa ascunda informatii publice si sa restrânga din drepturile cetatenilor. Pandemia a afectat transparenta si responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la pasi înapoi facuti chiar si de tarile din fruntea clasamentului IPC. Transparency International precizeaza ca, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achizitiilor publice, cu efecte implicit asupra transparentei cheltuielilor publice facute în pandemie. Transparency International Romania readuce în atentia publica Pactele de Integritate - o solutie pentru asigurarea transparentei, eficientei si tratamentului egal în achizitiile publice, prin care societatea civila poate monitoriza investitiile publice, inclusiv din prisma utilitatii si corectitudinii. Transparency International România face urmatoarele recomandari: Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publica a procedurilor de achizitii, de la momentul planificarii pâna la executia integrala, pentru toate achizitiile care depasesc pragurile prevazute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE. Introducerea Pactelor de Integritate ca masura în cadrul proiectelor finantate prin fondurile structurale si de investitii. Îmbunatatirea SICAP cu informatii necesare pentru a întelege punctele slabe ale sistemului si ale procedurilor de achizitie si pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care sa remedieze problemele identificate. Transpunerea în legislatia nationala a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate. Transparency International Romania reitereaza faptul ca este nevoie de o implicare constanta a tuturor reprezentantilor societatii, de la clasa politica, institutii publice, la mediul privat si cetateni, fiecare având rolul si responsabilitatea sa în combaterea coruptiei.
