O ampla analiza realizata de „Ziarul de Iasi“ dupa mai multe criterii de performanta. Primul an pandemic nu pare sa fi pus probleme administratiei publice, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeana a dat liber la inflatie, iar în România a fost si an electoral. Asadar, nu e de mirare ca platim si azi efectele laptelui si mierii care au curs anul trecut în ciuda atâtor restrictii. Dar, pâna sa vedem cum este 2021, putem sa aruncam o privire peste bilanturile anului trecut. Trebuie mentionat din start ca schimbarea culorii regimului de la Bucuresti dupa alegerile de anul trecut nu a însemnat mai multa transparenta privind cheltuirea banului public. Rapoartele financiare au în continuare lacune, la fel ca pe vremea guvernarilor anterioare, iar unii indicatori - cum sunt, de exemplu, gradul de realizare a veniturilor (încasate, fata de cele programate) si cel al realizarii colectarii impozitelor pe proprietate - ramân o necunoscuta. Singura institutie care furnizeaza datele financiare, desi nu pe toate, pe baza carora am putut sa calculam majoritatea indicatorilor ramâne Ministerul Dezvoltarii. Administratia si Finantele Publice nu par interesate de performantele administratiei locale, la fel cum majoritatea covârsitoare a primariilor nu considera necesar sa arate pe ce s-au dus banii oamenilor în anul precedent. De fapt, o arata - dar sub forma unor tabele pline de cifre si procente, pentru descifrarea carora îti trebuie cunostinte solide de contabilitate, cu o licenta în Economie. Singura primarie care mai prezinta sinteza concisa a indicatorilor de performanta (în total, sunt 16 indicatori de sinteza, 10 pentru venituri si 6f pentru cheltuieli) este cea a municipiului Iasi. Pâna anul trecut, si Pascaniul publica „lista celor 16“, dar anul acesta a optat pentru prezentarea întregului raport de executie bugetara. Comuna bogata, comuna saraca, dupa venitul total al primariei pe cap de locuitor. De remarcat coridorul nord-sud al „bogatilor“, care trece prin Zona Metropolitana Iasi, urmat spre vest de un coridor paralel, al administratiilor sarace, spart de zonele urbane Pascani, Hârlau, Tg. Frumos Mai putini bani la buget de la contribuabili Gradul de autofinantare, care înseamna ponderea veniturilor proprii încasate (fara cotele defalcate din impozitul pe venit) în veniturile totale încasate în 2020, arata o scadere generala de pâna la zece procente comparativ cu 2019. Dupa doi ani pe primul loc, cu peste 41 la suta, Miroslava a lasat Valea Lupului în frunte (35,14 la suta, fata de 33,81 la suta). Tg. Frumos completeaza podiumul (31,35 la suta), în vreme ce municipiul Iasi, cu 22,39 procente, este în urma Pascaniului, 26,20 la suta. Sunt însa si cresteri importante, în comunele Cristesti si Ion Neculce, de exemplu. La celalalt capat al clasamentului se afla comunele Draguseni (2,80 la suta), Mosna (3,55 la suta) si Dolhesti (4,20 la suta). Draguseni a fost anul trecut a doua comuna cea mai dependenta de bugetul de stat, dupa Cristesti, ambele în proportie de aproape 100 la suta. Asta nu înseamna neaparat ca functionarea a fost pusa sub semnul întrebarii. Pentru municipiul Iasi banii veniti de la bugetul de stat (cote si subventii) au reprezentat 60 la suta din totalul veniturilor, pentru Miroslava, 64 la suta, iar pentru Pascani, 72 la suta. Miroslava, greu de întrecut Daca vorbim de venit pe cap de locuitor, municipiul Iasi a reusit, dupa doi ani, sa depaseasca Miroslava, care e acum a doua în top, cu 1.456 lei fata de 1.514 lei. Peste 1.000 de lei are si Tg. Frumos (1.168). Comunele Valea Lupului, Letcani si Tutora sunt în categoria 900-1.000, în vreme ce fiecarui pascanean îi revin 873 de lei. Scânteia, Mosna si Mironeasa încheie acest clasament, cu observatia ca aceste comune au fost mereu pe ultimele locuri din 2018 încoace. Interesant de mentionat e ca Scânteia a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o crestere a populatiei dupa domiciliu cu peste 1.300 de persoane, trecând de 10 mii de locuitori. Între comune, Miroslava a avut cea mai mare crestere anuala, 1.634 de persoane, urmata de Scânteia (1.334) si Valea Lupului (1.304). Municipiul Iasi are cu 5.527 de locuitori mai mult, potrivit datelor provizorii ale Directiei Judetene de Statistica. Mai mult de jumatate dintre comune au cheltuieli de personal mai mari decât veniturile proprii La fel ca în 2019, 57 de unitati administrativ-teritoriale, toate comune, au avut cheltuieli de personal mai mari decât veniturile proprii. Celor 57 li se alatura Consiliul Judetean, caruia i-ar mai fi trebuit cam 43,5 milioane de lei ca sa închida acest capitol, ceva mai putin decât partea sa de bani dati pe spitalul mobil. Cel mai rau sta comuna Mogosesti-Siret, unde cheltuielile de personal au fost anul trecut de doua ori mai mari decât veniturile proprii. Dimpotriva, municipiul Iasi si-a acoperit aceste cheltuieli de patru ori. La Miroslava, ele au reprezentat 27 la suta din venituri, la Valea Lupului, 37 la suta, iar la Pascani, 39 la suta. Singura comuna mare din Iasi, chiar din ZMI, care a avut nevoie de ajutor extern ca sa poata plati lefurile si indemnizatiile este Ciurea. A doua comuna ca marime din judet si a patra aglomerare de populatie (dupa Iasi, Pascani si Miroslava) a primit, la fel ca si în anii trecuti cei mai multi bani din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 10 milioane de lei. Mai mult decât Ciurea au încasat doar Primaria Pascani, 12,7 milioane, si Consiliul Judetean, 166,88 de milioane de lei. Bucurestiul stabileste pretul dezvoltarii Totusi, cheltuielile cu personalul de la Ciurea nu sunt de speriat. Ponderea sectiunii de functionare în totalul cheltuielilor este de circa 52 la suta, chiar daca în usoara crestere fata de 2019. Ca si acum doi ani, Consiliul Judetean e în top, dar a reusit sa coboare acest indicator de performanta sub 100 la suta (93,9 la suta). Si Primaria Pascani si-a redus cheltuielile de functionare de la 87,5 la 80 la suta. La Valea Lupului acestea reprezinta trei sferturi din totalul cheltuielilor - procent pe care îl avea si municipiul Iasi pentru 2019, redus la 68 la suta anul trecut. În vreme ce Iasul a directionat 29 la suta din cheltuieli pentru dezvoltare, Miroslava a alocat 34 la suta. Consiliul Judetean si Municipiul Pascani au predat ultimele doua pozitii din clasament (catre comunele Prisacani si Valea Seaca), alocând 16 la suta, respectiv 18,2 la suta din totalul cheltuielilor ca tre partea de dezvoltare. Cantitativ, CJ a cheltuit astfel 108 milioane (mai ales din fonduri europene), Iasul, 250 de milioane, iar Pascaniul, doar 10,4 milioane de lei, mai putin decât Miroslava, 17,5 milioane. La vârful clasamentului gasim comuna Draguseni, care a alocat 83,9 la suta din cheltuieli pentru dezvoltare. Lucru care are si un pret, asa cum am aratat mai sus: bugetul comunei depinde în foarte mare masura de alocarile de la bugetul de stat. Cât ar plati un iesean pentru iesenii din administratie Un raport care nu se regaseste în lista celor 16 indicatori de performanta ai unei primarii, dar interesant de remarcat, arata cât ar plati efectiv un locuitor al judetului pentru cheltuielile de personal ale administratiei locale. Dupa doi ani, comuna Românesti a predat sefia acestui top comunei Madârjac, unde un localnic ar avea de platit 961 de lei pe an, daca primaria nu ar avea alte venituri. La Cucuteni, costul ar fi de 905 lei, iar la Românesti, 892 de lei. Toate aceste comune au sub 2.000 de locuitori. Serviciile administrative sunt mai „ieftine“ în comune precum Scânteia, Grajduri, Raducaneni si Mironeasa, unde cheltuielile de personal per capita sunt sub 300 de lei pe an. Iesenii si pascanenii ar plati 345 de lei, iar un locuitor din Miroslava, aproape 400 de lei. Daca acesti bani ar trebui sa fie platiti la casieriile primariilor locale, cei mai multi dintre locuitorii judetului ar remarca o crestere cu câteva zeci de lei fata de 2019.
