Cu tot razboiul din tara vecina, eveniment generator de inflatie si scumpiri peste masura, dar scapate de restrictiile pandemice, administratiile locale si-au accelerat cresterea anul trecut, comparativ cu 2021. De altfel, au început sa vina si banii din diferite programe de finantare, „Anghel Saligny”, PNRR si primele apeluri pe fonduri europene. Care comune stau cel mai bine si care, cel mai rau? Potrivit datelor financiare facute publice de Ministerul Dezvoltarii si prelucrate de Ziarul de Iasi, comuna Miroslava conduce detasat clasamentul unitatilor administrative din judet dupa gradul de autofinantare. Indicatorul reprezinta ponderea veniturilor proprii încasate (fara cotele defalcate din impozitul pe venit) în veniturile totale din bugetul pe anul 2022. Administratia celei mai mari comune din judet a reusit o crestere de peste 5 puncte procentuale fata de 2021, 43,1 la suta fata de 37,8 la suta, dar înca nu a atins nivelul record din 2019 (45 la suta). Urmeaza Bârnova, cu un grad de autofinantare de 37,25 la suta (fata de 34,3 la suta în 2021), si municipiul Iasi, care a reusit un salt spectaculos, de la 25 la 37 la suta. Valea Lupului si-a conservat performanta din 2021, 36,6 fata de 37 la suta venituri proprii, fata de 35,14 la suta în 2020, dar mai mult si fata de 2019). Top 5 este completat de Aroneanu, unde primaria a reusit sa-si îmbunatateasca consistent, cu 10 procente, independenta financiara. De altfel, media pe judet a urcat de la 17,6 la 24,8 la suta, desi nu toate administratiile locale au fost pe crestere. Municipiul Iasi marcheaza la raportul venit pe cap de locuitor Miroslava, revenita în 2021 pe primul loc în privinta veniturilor pe cap de locuitor, a facut anul trecut din nou schimb cu Iasul. De data asta, diferenta nu mai este de câtiva lei, ci de câteva sute – la Iasi, 2739 de lei, fata de 1916, la Miroslava. CITESTE SI: Topul primariilor iesene dupa venituri, investitii si salarii De remarcat ca, fata de 2019, veniturile proprii ale municipiului resedinta s-au dublat, de la 510 milioane la peste un miliard de lei anul trecut. Cum cotele defalcate din impozitul pe venit au însumat 515 milioane de lei în 2022, cu 200 de milioane mai mult decât în 2019, rezulta ca cresterea s-a bazat mai mult pe încasarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor varsaminte. Dupa Iasi si Miroslava urmeaza Letcani (1497 lei/loc. în 2022), Aroneanu (1480 de lei) si Tutora (1476 lei). La celalalt capat al clasamentului se afla aceleasi comune ca si în anii trecuti: Scânteia (398 de lei venit pe cap de locuitor), Mosna (435 de lei) si Prisacani (486 lei). Este vorba de unitati administrative care înregistreaza o populatie fictiva, consistent mai mare decât cea reala. Altfel spus, asa cum mai mai relatat, sunt mii de oameni cu domiciliul aici de forma, conditie necesara pentru obsinerea cetateniei si documentelor românesti, un fel de „localnici pe hârtie”, a caror absenta se vede la fiecare runda de alegeri în sectiile de vot pustii. Dependenta de banii de la Bucuresti Comuna Grozesti, una dintre cele mai mici din judet (1650 de locuitori), a depins anul trecut cel mai mult de alocarile de la bugetul de stat. Mare parte din bugetul local (94 la suta) a fost constituit din alocari de la bugetul national. Si Consiliul Judetean, care practic nu are surse proprii de finantare, s-a bazat 90 la suta pe ceea ce a venit de la Bucuresti, din taxele defalcate din TVA si din impozitul pe venit, mai mult decât cu un an înainte. În schimb, la fel ca în 2021, cel mai mic procent îl regasim la comuna Tutora, de data asta în proportie de numai 30 la suta, fata de 39 de procente în 2021 (39 la suta). Urmeaza în ordine municipiul Iasi si Miroslava (56 la suta), Aroneanu (57 la suta) si Bârnova (59 la suta).
