Un test de sânge efectuat dupa un avort spontan suferit, înca din saptamâna a cincea de sarcina, poate ajuta la explicarea motivelor pentru care acesta s-a produs si, în unele cazuri, poate duce la tratamente preventive, spun cercetatorii danezi. Una din 10 femei sufera pierderi de sarcina, numarul acestora fiind si mai mare în tarile în care sarcinile apar din ce în ce mai târziu în perioada de vârsta fertila a femeii. Ginecologul danez, Henriette Svarre Nielsen, si echipa sa de cercetatori au publicat recent, în revista britanica The Lancet, un studiu care arata ca o proba de sânge prelevata de la mama imediat dupa un avort spontan, înca din a cincea saptamâna de sarcina, poate determina daca fatul a avut o anomalie cromozomiala. În Danemarca, astfel de teste sunt oferite de obicei numai dupa ce o femeie a suferit trei avorturi spontane si numai daca acestea au avut loc dupa a zecea saptamâna de sarcina. „Suntem în 2023. Suntem mult dincolo de un simplu numar statistic si putem afla daca exista o predispozitie pentru pierderea sarcinii”, a declarat pentru AFP, Svarre Nielsen, de la Spitalul Hvidovre de lânga Copenhaga. Identificarea anomaliilor, estimarea riscului Acum, ca parte a unui studiu în curs de desfasurare, tuturor femeilor care au suferit un avort spontan si au vizitat camera de urgenta a Spitalului Hvidovre li se ofera testul de sânge. Analiza de sânge este trimisa imediat la laboratorul spitalului. ADN-ul fatului este apoi izolat, secventiat si analizat pentru a se vedea daca este purtator al unei anomalii cromozomiale, ceea ce se întâmpla în aproximativ 50 pâna la 60- dintre avorturile spontane. Medicii pot determina apoi daca unele dintre anomalii sunt mai grave decât altele. „De asemenea, ar putea sa prevada riscul”, de viitoare avorturi spontane, a explicat tehnicianul de laborator Lene Werge, exemplificând cu un esantion de ADN cu copii suplimentare ale cromozomului 21, care este legat de sindromul Down. Daca nu sunt gasite anomalii, medicii lanseaza apoi o cautare meticuloasa pentru a afla raspunsurile. Pierderea sarcinii poate fi rezultatul unui dezechilibru hormonal, al unor boli endocrine, al unor probleme de coagulare sau al unor probleme legate de stilul de viata. Daca pot gasi o explicatie, medicii pot determina riscurile si pot concepe un plan de tratament. Lansat în 2020, proiectul - denumit COPL pentru Copenhagen Pregnancy Loss - este înca în curs de desfasurare si se asteapta sa produca o baza de date unica privind o gama larga de boli datorita cohortei mari, care numara pâna acum 1.700 de femei. „Vom avea un fond de date bun pentru a raspunde corect la întrebari despre pierderea sarcinii, reproducere, dar si despre sanatatea femeilor în general”, a declarat Svarre Nielsen.
