Gabriel Bîrjovanu are o pofta de viata molipstoare. Iubeste viata, mi-a spus-o si-n urma cu sapte ani, când am povestit prima data. Atunci, Norvegia îi era acasa. Acum, acasa e Iasi. Nu pentru ca aici s-a nascut sau pentru ca aici i-au ramas parintii, ci pentru ca prim tenorul Gabriel Bîrjovanu a decis sa revina pe scena Operei din Iasi, dupa 21 de ani în care i-a încântat pe norvegieni. A fost o decizie de moment, care i-a surprins pe toti. Inclusiv pe el, dar mai ales pe parintii lui. Nu si-a încheiat socotelile cu Norvegia, dar a cerut o permisie de studiu. Se poate întoarce oricând. E doctorand la Conservatorul din Iasi. Face referate, merge la scoala, pune întrebari, are opinii. Da, i se pare uimitor ca acum, în fata profesorilor, poate sa aiba opinii. Nu stie daca va ajunge sa predea dupa finalizarea studiilor, e o varianta. Nu neaparat aici, în Iasi, ci chiar si în Norvegia. Discutii cu cei de acolo au si fost, s-a si gasit varianta. Doar ca pâna acolo sunt patru ani în care Gabi e din nou cursant. Un cursant-pensionar, as spune în spirit de gluma, pentru ca în dialogul nostru s-a facut mult haz pe seama faptului ca are vechimea necesara pentru a iesi la pensie, dar n-are vârsta. De altfel, Gabi mi-a spus ca în lumea cântaretilor de muzica clasica, pensionarea se face cam pe la 50 de ani. Asta pentru ca vocea îsi pierde… vocea! „Pentru mine, sa dau admitere si sa intru chiar ca bursier la doctorat a fost ca o continuare fireasca a evolutiei mele si a preocuparilor mele intelectuale. Poate suna un pic ciudat, dar eu am fost unul dintre intelectualii cântareti. Colegii mei erau interpreti geniali, dar nu erau neaparat preocupati sa afle. Eu am calatorit mult si chiar si în locuri în care mergeam ca turist, îmi luam bilete la spectacole. Dintotdeauna mi-a placut sa fiu într-o cunoastere continua.” Are emotii pentru rolul lui Gabriel von Eisenstein din „Liliacul”, de la finalul lunii decembrie. Practic, e prima revedere cu publicul din Iasi, dupa doua decenii. Si primul rol jucat în limba româna dupa tot atâta timp. Mai mult, pe insociety
