Sute de copii născuţi pe uter transplantat. Ce spune un cunoscut medic din Iaşi

Pare de domeniul stiintifico-fantastic, dar transplantul de uter ar putea deveni, în curând, o practica uzuala la nivel mondial. Tot mai multe femei din întreaga lume fac imposibilul posibil si reusesc sa aduca pe lume o viata, o minune, cu ajutorul unui uter „de împrumut“. La nivel mondial, s-a înteles faptul ca transplantul de uter se poate realiza.  Expertii estimeaza ca infertilitatea afecteaza 10--15- din cuplurile aflate la vârsta reproductiva, la nivel mondial. Din acest grup, aproximativ una din 500 de femei are probleme uterine. Medicii explica ca în astfel de cazuri femeile nu pot ramâne însarcinate, deoarece s-au nascut fara uter sau acesta nu mai functioneaza din cauza altor boli. Înainte ca transplanturile de uter sa fie posibile, singurele optiuni erau adoptia sau nasterile din mame surogat. „Transplantul de uter a fost o provocare care, în momentul de fata a fost realizata si exista deja câteva sute de copii care s-au nascut, acestia dezvoltându-se în interiorul unor utere transplantate. Studiile au început prin anii 2000, primul transplant, un esec, din pacate, a fost realizat în Arabia Saudita urmat tot de o încercare nereusita a cercetatorilor din Turcia. În momentul de fata, centrul de referinta al succesului în acest demers medical îl reprezinta rezultatele pozitive ale unei echipe de cercetatori suedezi“, a explicat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu, medic primar obstetrica-ginecologie la Maternitatea „Cuza-Voda“ din Iasi. Prima nastere de acest gen din lume a avut loc în Suedia în 2014, la un an dupa transplant si a fost anuntata în prestigioasa revista medicala The Lancet de echipa profesorului Mats Brännström de la Universitatea din Gothenburg. Donatorul viu avea 61 de ani. „Am fost la un congres american de medicina reproductiva si seful colectivului care a realizat primul transplant de uter încununat cu succes a prezentat o statistica de zeci de cazuri de sarcini obtinute pe uter transplantat. Dar, trebuie sa stiti ca, în spatele unei echipe chirurgicale care realizeaza un astfel de act medical exista o munca titanica în niste laboratoare de imunologie, o logistica extraordinar de complexa, pentru ca se pune problema compatibilitatii între persoana care primeste uterul si cea care îl doneaza, fie ca este vorba despre o persoana decedata sau o persoana în viata - de obicei, o ruda a primitorului - sau, pur si simplu, o alta femeie care accepta sa îsi doneze uterul. Un lucru care si pentru mine a fost spectaculos si m-a impresionat foarte mult a fost faptul ca s-a facut transplant de uter la femei care aveau malformatii foarte rar întâlnite si care, în acest context, nu aveau nicio sansa de a putea avea un copil. Acest lucru este absolut impresionant si, îmi amintesc ca o sala de vreo 5.000 de persoane s-a ridicat în picioare si l-a aplaudat pe profesorul Brännström“, a mai adaugat Prof. Dr. Mircea Onofiescu. Ulterior, o femeie din Brazilia, nascuta fara uter, care a primit un uter transplantat de la o donatoare decedata a nascut o fetita, acesta fiind primul caz de acest fel din lume care a avut succes, potrivit medicilor care au realizat aceasta interventie. La rândul sau, cazul, prezentat în revista medicala The Lancet, a implicat conectatea vaselor de sânge, a ligamentelor si a canalelor vaginale între uterul transplantat si persoana beneficiara. Fetita din Brazilia s-a nascut prin cezariana, la 35 de saptamâni si trei zile, cu o greutate de 2.550 de grame. În cazul din Brazilia, beneficiara transplantului s-a nascut fara uter din cauza unui sindrom numit MayerRokitansky-Küster-Hauser. Donatoarea avea 45 de ani si a murit din cauza unui atac vascular cerebral. La cinci luni dupa transplant, uterul nu a dat semne de respingere, ecografiile au fost normale, iar beneficiara avea menstruatii regulate. Ovulele fertilizate si congelate anterior au fost implantate dupa câteva luni, iar 10 zile mai târziu a fost confirmata sarcina. La momentul publicarii studiului în revista The Lancet, fetita avea sapte luni si 20 de zile, era hranita la sân si avea o greutate de 7,2 kilograme. „La congresul american amintit, au fost prezentate imagini din timpul acestor transplanturi de uter, niste interventii chirurgicale de finete, pentru ca trebuia sa realizezi anastomoze (legatura între doua vase de sânge-n.r.) între vase de sânge care nu sunt de un calibru foarte mare. Dar, eu sunt convins ca, si în acest moment, în România, chiar si la Iasi, sunt chirurgi care pot sa realizeze la microscop aceste anastomoze. În mod sigur se va ajunge si în România sa se realizeze transplant de uter. Dar va mai dura pâna ce vom avea astfel de laboratoare ultra performante din punct de vedere genetic si imunologic. Sunt niste progrese cu totul si cu totul spectaculoase si, da, par a fi imagini din filmele stiintifico-fantastice“, a concluzionat Prof. Onofriescu.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi